Progrese limitate ale României către adoptarea euro
Banca Centrală Europeană (BCE) a declarat că România a înregistrat progrese limitate în adoptarea monedei euro, având ca principale provocări inflația ridicată și deficitul bugetar excesiv. Aceste concluzii sunt incluse în Raportul de convergență 2026, care analizează situația statelor membre ale Uniunii Europene (UE) din afara zonei euro.
Contextul economic actual
Raportul evidențiază că România, alături de alte țări precum Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia, a avut progrese limitate în convergența economică cu zona euro din 2024 până în prezent. Deși aceste țări au demonstrat reziliență la șocurile externe, se confruntă cu obstacole semnificative în drumul lor spre adoptarea monedei unice.
Impactul șocurilor externe
Un factor determinant care afectează convergența economică este impactul economic al șocurilor externe, inclusiv războiul din Ucraina și conflictele din Orientul Mijlociu. Aceste evenimente au amplificat volatilitățile pe piețele internaționale ale energiei și au crescut costurile energetice, ceea ce a condus la incertitudini economice. Deși expunerile directe ale economiilor analizate la aceste șocuri s-au redus, perspectivele economice sunt încă afectate de tensiunile geopolitice.
Inflația și deficitul bugetar
În ceea ce privește stabilitatea prețurilor, România a avut o rată medie anuală a inflației considerabil superioară valorii de referință de 2,7%. De asemenea, deficitul bugetar a depășit pragul de 3% din PIB în 2025, alăturându-se Ungariei și Poloniei în cadrul procedurii de deficit excesiv. Proiecțiile arată că acest deficit nu va fi redus sub 3% până la sfârșitul anului 2027, iar termenul pentru corectarea deficitului României a fost extins până în 2030.
Cursul de schimb și ratele dobânzilor
Niciuna dintre monedele analizate nu participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II), iar fluctuațiile față de euro au fost semnificative. În plus, trei dintre cele cinci țări au înregistrat rate ale dobânzilor pe termen lung superioare valorii de referință de 5,1%. România, alături de Ungaria și Polonia, a avut o rată a dobânzii de 6,7%.
Calitatea instituțiilor și compatibilitatea legislativă
Calitatea instituțiilor este esențială pentru sustenabilitatea procesului de convergență. Țările analizate, cu excepția Suediei, trebuie să îmbunătățească guvernanța și calitatea instituțiilor. De asemenea, legislația națională nu este pe deplin compatibilă cu cerințele privind adoptarea euro.
Concluzie
România se confruntă cu provocări economice semnificative în drumul său către adoptarea euro, iar progresele limitate sunt influențate de inflația ridicată și de deficitul bugetar excesiv, în contextul unor șocuri externe persistente.
