Elaborarea Strategiei Naţionale Anti-Sărăcie
România a demarat procesul de elaborare a unei strategii naţionale anti-sărăcie şi de consolidare a incluziunii sociale, devenind astfel prima ţară din Uniunea Europeană care răspunde concret apelului european în acest domeniu. Anunţul a fost făcut de ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, care a subliniat că aproape 20% din populaţia României trăieşte la limita sărăciei.
Finanţarea Strategiei
Pîslaru a precizat că, printr-un ordin de ministru, a fost adoptată demararea elaborării strategiei anti-sărăcie. De asemenea, a fost depusă o fişă de proiect pentru obţinerea unei finanţări de aproximativ 3 milioane de euro din Programul de Asistenţă Tehnică 2021-2027. El a menţionat că Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va lansa în iunie un apel pentru foaia de parcurs 2028-2034, alocând fonduri importante pentru toate ministerele care doresc să-şi pregătească cadrul strategic necesar.
Evaluarea Programelor de Asistenţă Socială
Ministrul a evidenţiat că proiectul pregătit vizează „creşterea capacităţii administrative a autorităţilor” şi nu este exclusiv pentru Ministerul Muncii, ci implică toate instituţiile legate de politicile de combatere a sărăciei. Strategia va include evaluarea programelor de asistenţă socială, analiza nevoilor de excluziune socială, consultări cu partenerii sociali şi un comitet de coordonare pentru monitorizare.
Problemele Tinerilor şi Excluziunea Socială
Pîslaru a menţionat că 19,2% din tineri nu sunt implicaţi în educaţie formală sau în muncă, subliniind problema tinerilor invizibili care nu sunt ţintiţi de politici publice. De asemenea, a subliniat că România se confruntă cu o problemă legată de speranţa de viaţă sănătoasă la 65 de ani, ceea ce necesită măsuri serioase în sistemul de sănătate.
Impactul Sărăciei asupra Copiilor
Ministrul a făcut referire la faptul că aproximativ un milion de copii trăiesc în forme de vulnerabilitate, iar măsurile actuale de asistenţă socială nu sunt suficiente. El a subliniat importanţa unei strategii integrate pentru reducerea sărăciei, menţionând că există un potenţial de 19% din populaţie care nu este activat în economie.
Accesul la Locuri de Muncă de Calitate
Pîslaru a accentuat că strategia europeană pune accent pe investiţia în capitalul uman şi activarea persoanelor vulnerabile pe piaţa muncii. Aceasta necesită o abordare mai amplă decât simpla căutare a locurilor de muncă pentru şomeri, incluzând accesul la locuri de muncă bine plătite.
Concluzie
Strategia naţională anti-sărăcie elaborată de România are potenţialul de a transforma abordarea faţă de sărăcie şi excluziune socială, punând accent pe activarea resurselor umane şi pe crearea de locuri de muncă decente, ceea ce poate contribui semnificativ la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru milioane de români.




