Prețuri reduse în România și Bulgaria
În 2024, Bulgaria a înregistrat cel mai scăzut nivel al prețurilor pentru bunurile de consum și serviciile destinate gospodăriilor, fiind cu 39% mai mic decât media Uniunii Europene (UE). România se află pe locul al doilea, cu prețuri cu 36% sub media UE, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), bazate pe calculele Eurostat din decembrie 2025.
Puterea de cumpărare limitată
Deși România are unele dintre cele mai mici prețuri la alimente și băuturi din UE, salariile din țară sunt, de asemenea, printre cele mai mici. Această situație face ca românii să își permită doar trei sferturi din coșul mediu de cumpărături, conform Digi24.
Compararea prețurilor în UE
În 2024, pentru bunurile de consum și serviciile din consumul final, se plătesc 100 de euro la nivelul UE, cu variații semnificative între statele membre. De exemplu, prețurile ajung la 141 de euro în Danemarca, pe când în Bulgaria sunt doar 61 de euro.
Alimente și băuturi nealcoolice
România este cea mai ieftină țară din UE la categoria „Alimente și băuturi nealcoolice”, cu un indice de 78%, urmată de Slovacia (84%) și Polonia (87%). Pe de altă parte, Luxemburg are cele mai mari prețuri (124%) în această categorie.
Alte categorii de consum
Bulgaria se dovedește a fi cel mai ieftin stat membru pentru mai multe grupe de produse: „Băuturi alcoolice și tutun” (68%), „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (78%) și „Administrarea locuinței, apă, electricitate, gaz și alți combustibili” (39%). În contrast, Danemarca are cele mai ridicate prețuri pentru aceste grupe, având valori de 133% pentru îmbrăcăminte și 149% pentru restaurante și servicii de cazare.
PIB pe cap de locuitor
România are un PIB pe cap de locuitor estimat la 77% din media UE, în timp ce Bulgaria se află cu 34% sub această medie. Luxemburg se remarcă prin cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor, depășind media UE cu 145%.
Concluzie
Diferențele semnificative între prețurile din România și Bulgaria comparativ cu media UE, alături de salariile reduse, subliniază paradoxul economic al acestor țări, unde prețurile accesibile nu se traduc printr-o putere de cumpărare corespunzătoare.
