Inflația în România ajunge la 9,9% în martie
Rata inflației în România a crescut la 9,9% în luna martie 2026, de la 9,31% în februarie, marcând a opta lună consecutivă în care inflația se apropie de pragul de două cifre. Aceasta este influențată parțial de conflictul din Orientul Mijlociu, dar, conform profesorului de economie Cristian Păun, „cea mai mare parte a problemei provine din interiorul țării.”
Creșterea prețurilor la produsele de bază
Produsele alimentare au înregistrat cele mai semnificative creșteri de prețuri, în special cafeaua, ouăle și fructele proaspete. Creșterile au depășit 14% la cafea și cacao, iar produsele nealimentare au avut uneori creșteri de peste 20%. Factura la energia electrică s-a scumpit cu peste 57% față de anul trecut, iar energia termică și produsele tipărite (cărți, ziare, reviste) au crescut cu 10-13%.
Serviciile afectate de inflație
În sectorul serviciilor, biletele de tren au avut o creștere de peste 24%, urmate de serviciile de apă, canal și salubrizare, care au crescut cu peste 15%. Tarifele pentru saloanele de înfrumusețare au crescut cu peste 14%.
Factori interni care influențează inflația
Păun a explicat că, deși războiul din Iran contribuie la creșterea inflației, problemele structurale interne sunt esențiale. Acestea includ deficitul bugetar, care determină expansiunea monetară și creșterea numărului de bani în circulație fără o producție corespunzătoare de bunuri și servicii. Păun a subliniat că bunurile importate pot ajunge la rafturi mai ieftin decât cele locale din cauza unui curs de schimb fix atipic.
Instabilitatea politică și lipsa reformelor
Instabilitatea politică din România, cu PSD având de decis în curând continuarea guvernării, ar putea agrava situația economică. Păun a menționat că soluția pentru deficitul bugetar este reformarea structurii administrative și reducerea cheltuielilor. Conform acestuia, fără reforme, România se va confrunta cu probleme economice severe în viitor.
Concluzie
Inflația în România este determinată de o combinație de factori interni și externi, iar nevoia de reforme structurale devine din ce în ce mai urgentă pentru a stabiliza economia și a reduce impactul crizei inflaționiste.
