Impactul Programului SAFE asupra economiei României
Programul european SAFE (Security Action for Europe) ar putea contribui cu între 0,7 și 2,6 puncte procentuale la creșterea economică a României în perioada 2026-2030, conform analizei Băncii Naționale a României (BNR). Totuși, banca centrală subliniază că efectele economice depind de factori incerti, precum ritmul de absorbție a fondurilor și capacitatea industriei locale de a participa la proiecte. Scenariul BNR este pur ilustrativ și presupune absorbția totală a resurselor estimate pentru România prin SAFE, de aproximativ 16,7 miliarde de euro.
Beneficiile financiare și contextul internațional
România este al doilea cel mai mare beneficiar al programului SAFE, având alocată o sumă de aproximativ 16,68 miliarde de euro, după Polonia, care poate accesa 43,7 miliarde de euro. Fondurile SAFE reprezintă circa 4,4% din PIB-ul nominal estimat pentru anul 2025, venit într-un context internațional de deteriorare a securității și creștere a cheltuielilor pentru apărare în statele membre NATO. La summitul de la Haga din iunie 2025, aliații au convenit să crească ținta cheltuielilor pentru apărare de la 2% la 5% din PIB până în 2035.
Estimările privind cheltuielile
BNR a elaborat un scenariu tehnic pentru implementarea proiectelor SAFE, estimând că valoarea acestora va crește gradual: 1,5 miliarde de euro în 2026; 2,3 miliarde de euro în 2027; 3,3 miliarde de euro în 2028; 4,3 miliarde de euro în 2029; 5,3 miliarde de euro în 2030. Aproximativ 57% din alocare, adică 9,5 miliarde de euro, va fi destinată achizițiilor Ministerului Apărării Naționale, cu 4,4 miliarde de euro pentru muniție și alte cheltuieli, 2,9 miliarde de euro pentru infrastructura militară terestră, 1,2 miliarde de euro pentru infrastructura militară aeriană și un miliard de euro pentru infrastructura militară maritimă.
Impactul economic și riscurile asociate
Impactul asupra PIB-ului României nu va fi imediat, BNR estimând un efect de 0,3 puncte procentuale în 2027 și aproximativ 1 punct procentual în 2030. Investițiile în industria de apărare au un ciclu lung de implementare, iar importurile reprezintă un risc major, având o pondere de aproximativ 65% în cheltuielile cu echipamentele militare. Dacă proiectele implică semnificativ industria locală, impactul asupra PIB ar putea fi de aproape patru ori mai mare. BNR preconizează un impact cumulat între 0,7 puncte procentuale în scenariul pesimist și 2,6 puncte procentuale în scenariul optimist.
Dezvoltarea industriei românești de apărare
Programul SAFE are potențialul de a deveni un catalizator pentru dezvoltarea industriei naționale de apărare și integrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție. De exemplu, aproximativ 80% din mașinile de luptă pentru infanterie ar putea fi realizate în fabrica de la Petrești, iar șantierul naval din Mangalia ar putea juca un rol important în programele de înzestrare navală.
Investițiile în infrastructură duală
Investițiile în infrastructura duală sunt considerate de BNR ca având un impact economic mai durabil. O creștere cu un punct procentual a acestor investiții poate genera un impact contemporan de aproximativ 0,5 puncte procentuale asupra creșterii economice, cu efecte pe termen mediu. În schimb, cheltuielile pentru apărare, conform BNR, pot conduce la o creștere economică de 0,7-0,9 puncte procentuale pe termen de doi ani.
Concluzie
Programul SAFE se prezintă ca o oportunitate semnificativă pentru economia României, în contextul provocărilor economice actuale, dar implementarea sa eficientă și maximizarea beneficiilor depind de capacitatea de absorbție a fondurilor și de mobilizarea industriei locale.
