Alertă de la CFA România: Scăderea încrederii în economie
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a atins valori minime, cu scăderi semnificative în anii 2012, 2018 și 2020. Președintele Asociației, Adrian Codirlașu, a declarat că, începând cu 2024, indicatorii au arătat o situație incertă în economie, anticipând recesiuni tehnice și o ușoară recesiune actuală.
Prognoze economice alarmante
Codirlașu a menționat că PIB-ul ar putea intra pe un teritoriu negativ, estimând o scădere economică între 0,5% și 1% pentru anul în curs. Se observă o stagflație, caracterizată prin inflație ridicată și scădere economică, ceea ce complică implementarea unor politici economice standard. Reducerea deficitului bugetar prin tăierea cheltuielilor este esențială, întrucât majorarea veniturilor ar putea genera o inflație și mai mare.
Scăderi semnificative ale încrederii
În luna mai, Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut cu 7,7 puncte, ajungând la 30,5 puncte. Indicatorul condițiilor curente s-a redus cu 9,3 puncte, la 23,4 puncte, iar cel al anticipațiilor a scăzut cu 6,8 puncte, atingând 34 de puncte. Aversiunea la risc, generată de factori externi și interni, a dus la o scădere semnificativă a încrederii în economie.
Anticipații privind inflația și cursul de schimb
Inflația anticipată pe următoarele 12 luni se menține la un nivel ridicat, estimată la 7,53%. Aproximativ 80% dintre participanți se așteaptă la o reducere a ratei inflației, în timp ce 20% anticipează o majorare. În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, 71% dintre participanți prevăd o depreciere a leului, iar 29% o stagnare.
Estimări privind bugetul și datoria publică
Estimările deficitului bugetar pentru anul 2026 au fost revizuite, atingând o valoare medie de 6,2% din PIB. Anticipațiile de creștere economică pentru același an au scăzut semnificativ la -0,1%, indicând un risc ridicat de recesiune. Datoria publică ar putea crește la 61% din PIB în următoarele 12 luni.
Concluzie
Scăderea încrederii în economie și prognozele negative privind PIB-ul și inflația sugerează o perioadă economică dificilă pentru România, cu riscuri semnificative de recesiune și provocări structurale persistente.
