Responsabilitatea Apele Române în criza apei din Prahova
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) recunoaște că are o parte de vină în criza apei potabile din Prahova și subliniază necesitatea unei comunicări mai eficiente între instituțiile locale și județene. Purtătorul de cuvânt al ANAR, Ana-Maria Agiu, a afirmat că riscul de întrerupere a furnizării apei a fost semnalat în ședințele Comitetului pentru Situații de Urgență din 22 octombrie și 6 noiembrie, la care a participat și Prefectura Prahova.
Discrepanțe între ANAR și Prefectura Prahova
Prefectul Daniel Nicodim a declarat că nu a fost informat despre pericolele asociate cu reducerea nivelului lacului Paltinu pentru lucrări de desfundare a gurilor de scurgere. Agiu a subliniat că, deși comitetele pentru situații de urgență sunt esențiale, există o necesitate acută de îmbunătățire a comunicării între ANAR și celelalte instituții responsabile.
Deficiențe în comunicare și responsabilități
ANAR a acuzat operatorul zonal ESZ Prahova pentru lipsa de informații privind o avarie la conducta de aducțiune, care a dus la golirea unui bazin de apă curată, ce ar fi putut asigura o rezervă temporară. Agiu a explicat că fiecare primărie ar trebui să aibă un plan local de urgență, inclusiv surse alternative de aprovizionare cu apă.
Obligațiile operatorului de apă
ESZ Prahova, ca societate comercială, avea obligația de întreținere conform contractului, dar nu a comunicat defecțiunea, ceea ce a agravat situația. ANAR a precizat că, deși este acționar majoritar și are responsabilitatea de a demara investiții, ESZ Prahova trebuie să întrețină și să repare echipamentele necesare, inclusiv conducta de aducțiune avariată.
Reacțiile Ministerului Mediului și concluzii
Ministerul Mediului a negat că ar fi ignorat avertismentele, acuzând ESZ că nu a semnalat limitele tehnologice ale stației de tratare. Președintele Nicușor Dan și prefectul Nicodim au indicat Apele Române ca principal vinovat pentru demararea lucrărilor fără un plan de rezervă adecvat. ANAR a reiterat că fiecare primărie trebuie să aibă planuri locale de urgență, în conformitate cu legislația în vigoare.
Concluzie: Criza apei potabile din Prahova evidențiază lacunele în comunicare și coordonare între instituțiile de stat, subliniind necesitatea urgentă de reforme pentru a preveni situații similare în viitor.
