Discrepanțe între cifrele inflației INS și Eurostat
Românii sunt familiarizați cu două cifre referitoare la inflație: una raportată de Institutul Național de Statistică (INS) și alta publicată de Eurostat. Recent, după publicarea datelor pentru aprilie 2026, INS a comunicat o rată anuală a inflației de 10,7%, în timp ce Eurostat a raportat o inflație de 9,5%, făcând din România țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.
Diferențele metodologice între INS și Eurostat
Aceste discrepanțe nu indică o eroare din partea uneia dintre instituții, ci se datorează utilizării unor indicatori și metodologii diferite. INS calculează inflația folosind Indicele Prețurilor de Consum (IPC), în timp ce Eurostat folosește Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC/HICP). IPC reflectă consumul rezidenților români, inclusiv cheltuielile efectuate în afara țării, pe când IAPC măsoară consumul realizat pe teritoriul României, indiferent de cetățenia cumpărătorilor.
Structura coșului de consum
Diferentele importante apar și în structura coșului de consum utilizat pentru calcularea inflației. INS folosește un nomenclator bazat pe consumul populației din România, cu 54 de grupe de produse alimentare, 112 grupe de produse nealimentare și 50 de categorii de servicii. IAPC, pe de altă parte, utilizează clasificarea europeană ECOICOP, aplicată uniform în toate statele membre ale Uniunii Europene, ceea ce permite comparabilitatea statistică.
Metodologia de calcul a inflației
INS colectează lunar date despre prețuri din 42 de reședințe de județ și 68 de centre statistice, înregistrând prețurile reale plătite de consumatori. IPC este calculat pe baza unui indice de tip Laspeyres, folosit frecvent pentru măsurarea inflației. Eurostat, în schimb, folosește reguli armonizate europene pentru stabilirea ponderilor în calculul IAPC, ceea ce poate duce la diferențe semnificative în rezultate, în special în cazul în care anumite categorii de produse au ponderi diferite în cele două metodologii.
Impactul inflației asupra economiei
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat că presiunile inflaționiste s-au amplificat, iar prognoza de inflație pentru 2026 a fost revizuită de la 3,9% la 5,5%. Inflația ar putea continua să crească, cu posibile noi creșteri de prețuri în următoarele luni, având în vedere factori precum creșterea prețurilor la energie, evoluția cotațiilor petrolului și majorările de taxe.
Concluzie
Diferentele dintre cifrele inflației raportate de INS și Eurostat reflectă nu doar variații în metodologiile de calcul, ci și impactul acestor discrepanțe asupra percepției economice a populației și a politicilor economice interne.
