România, codașa Europei în educația copiilor
România înregistrează cele mai ridicate rate de abandon școlar din Europa și dispune de unul dintre cele mai slab finanțate sisteme de educație din lume, conform raportului Education at a Glance 2025 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Investiții și rezultate în educație
Raportul compară investițiile și rezultatele elevilor din 38 de state membre, inclusiv Franța, Germania, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Grecia, precum și din peste 10 state partenere, precum SUA, Canada, Japonia, Coreea de Sud și Australia. Este considerat cea mai cuprinzătoare analiză comparativă a educației la nivel global.
În România, deși salariile profesorilor au crescut, lipsa investițiilor și a măsurilor de sprijin pentru copii și adolescenți contribuie la ratele ridicate de abandon școlar. Raportul apare într-un context de austeritate educațională, generată de noile măsuri ale Guvernului Bolojan, care includ reducerea burselor, comasarea școlilor mici și creșterea normei didactice pentru profesori, provocând proteste în sistem.
Finanțarea educației
România cheltuiește 6.069 de dolari per elev/student, de la școala primară până la învățământul postliceal și terțiar, situându-se pe ultimele locuri în lume, pe o scară de la 2.000 de dolari la peste 27.000 de dolari. Investiția în educație, raportată la PIB, este de doar 2,5%, aproape la jumătate față de media OCDE de 4,7%. Doar câteva state din afara Europei, precum Peru, Mexic și Africa de Sud, se află sub România în această privință.
Abandonul școlar
Proporția copiilor și adolescenților care nu frecventează școala este alarmantă. În România, 16% dintre copiii cu vârste între 6 și 14 ani nu sunt înscriși în educație, comparativ cu media OCDE de 2%. Această situație este și mai gravă în rândul adolescenților cu vârste între 15 și 19 ani, unde procentul ajunge la 32%, față de 16% în medie la nivel OCDE. La nivel european, doar Turcia are cifre similare.
Concluzie
Situația educațională din România evidențiază o criză profundă, cu implicații grave pentru viitorul copiilor și adolescenților, care riscă să fie excluși din sistemul educațional și, implicit, din oportunitățile de dezvoltare personală și profesională.
