Economia României în fața unei crize financiare
Experții avertizează că România se confruntă cu un scenariu sumbru, iar riscul ca pensiile și salariile să rămână înghețate ar putea dura mult timp, depășind orizontul anului 2028. Principala cauză este datoria publică, care a depășit pragul de 60% din Produsul Intern Brut (PIB).
Mecanismul datoriilor publice
Conform legilor responsabilității fiscale, depășirea acestui prag impune statului să adopte măsuri stricte de corecție. Economiștii estimează că, pentru a readuce datoria la un nivel sustenabil, guvernul va trebui să reducă semnificativ cheltuielile publice, ceea ce face imposibile viitoarele majorări de venituri pentru bugetul de stat.
Impactul recalculării pensiilor
Situația financiară a devenit critică în urma recalculării pensiilor, care, deși a fost așteptată de milioane de beneficiari, a dus la o creștere a cheltuielilor cu pensiile cu aproape 45 de miliarde de lei în ultimii doi ani. Această presiune transformă angajamentele sociale într-o povară greu de gestionat într-o economie fragilă.
Datoria publică: un obstacol major
Datoria publică a atins un nivel istoric de 60,2% din PIB, iar agenția de rating Fitch estimează că acest indicator va urca la 63% în cursul anului următor. Aceasta obligă Guvernul să aloce o parte din impozitele colectate pentru serviciul datoriei, lăsând tot mai puține resurse pentru angajamentele sociale, iar șansele unei indexări reale după 2028 devin extrem de reduse.
Recalcularea pensiilor și datoria publică
Recalcularea pensiilor a generat o presiune suplimentară asupra bugetului, fiind finanțată în mare parte prin împrumuturi, ceea ce a contribuit la creșterea datoriei publice. Astfel, mărirea de ieri devine o povară de astăzi.
Puterea de cumpărare afectată
Efectele acestui blocaj fiscal se resimt deja în buzunarele cetățenilor:
- Eroziunea veniturilor: Lipsa indexării va conduce la o scădere constantă a puterii de cumpărare.
- Vulnerabilitate extremă: Românii cu venituri mici vor fi cei mai afectați, fără mecanisme de protecție împotriva inflației.
Concluzie
În absența unor reforme structurale care să oprească creșterea datoriei, înghețul veniturilor riscă să devină o nouă normalitate economică pentru România în următorul deceniu.
