Oboseala de primăvară vs. Apneea obstructivă în somn
Oboseala și lipsa de energie resimțite frecvent la începutul primăverii sunt adesea atribuite asteniei sezoniere. Totuși, medicii avertizează că aceste simptome pot indica o tulburare de somn, cum ar fi apneea obstructivă. Aceasta a fost subiectul principal al discuțiilor cu ocazia Zilei Mondiale a Somnului, sărbătorită pe 13 martie.
Diferențele între astenie și apnee
Dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, explică diferențele dintre astenia de primăvară și apneea obstructivă. Astenia de primăvară reprezintă o reacție temporară a organismului la schimbările de lumină și temperatură, cu oboseală moderată care se ameliorează în timp. În contrast, apneea obstructivă este o tulburare cronică severă, caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul nopții. Aceasta duce la somnolență diurnă accentuată, iar starea de epuizare persistă indiferent de numărul de ore dormite.
Semnale de alarmă pentru apneea obstructivă
Există mai multe semnale de alarmă care ar trebui să determine o persoană să solicite consult medical. Printre acestea se numără sforăitul puternic și constant, pauzele respiratorii observate de partener, trezirile frecvente cu senzație de sufocare, durerile de cap matinale și uscăciunea gurii la trezire.
Impactul alergiilor sezoniere asupra somnului
Primăvara poate agrava simptomele apneei de somn, în special la persoanele cu alergii sezoniere. Congestia nazală provocată de alergii îngreunează respirația pe timpul nopții, accentuând sforăitul și episoadele de apnee. Riscul de apnee în somn este mai mare la persoanele supraponderale, la cele cu circumferință mare a gâtului, la bărbați, la persoanele de peste 40 de ani, dar și la fumători sau la cei care consumă alcool seara. Totuși, apneea poate apărea și la persoane normoponderale sau la femei, în special după menopauză.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul apneei obstructive se stabilește prin studii de somn, fie în laborator (polisomnografie), fie prin teste de monitorizare respiratorie la domiciliu. Netratată, apneea în somn poate avea consecințe grave asupra sănătății, crescând riscul de hipertensiune arterială, aritmii, infarct miocardic sau stop cardio-respirator. De asemenea, poate contribui la apariția sindromului metabolic și a diabetului zaharat, având și efecte neuro-psihiatrice precum somnolența excesivă, tulburări de memorie și anxietate.
Tratamentul standard pentru formele moderate și severe este terapia cu presiune pozitivă continuă (CPAP), care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului. Alte măsuri recomandate includ scăderea în greutate, renunțarea la fumat, evitarea alcoolului seara și tratamentul problemelor ORL.
Concluzie
Oboseala persistentă nu ar trebui ignorată. Persoanele care se confruntă frecvent cu oboseală accentuată, somnolență diurnă sau sforăit persistent sunt încurajate să solicite un consult medical, deoarece un diagnostic corect și un tratament adecvat pot îmbunătăți semnificativ calitatea somnului și starea generală de sănătate.
