Petiție împotriva Legii Novak
Fostul ministru al Sportului, deputatul Ionuț Stroe, a transmis președintelui Nicușor Dan o petiție semnată de reprezentanți ai șapte echipe din SuperLiga României. Aceștia cer stoparea legii care impune o pondere de 40% sportivi români într-o echipă, cunoscută sub denumirea de „Legea Novak”.
Argumentele deputatului Ionuț Stroe
Stroe a subliniat că mesajul principal al petiției este clar: legea discriminatorie afectează valoarea echipelor românești pe criterii de cetățenie. El a declarat că această lege distorsionează competiția sportivă și transformă sportul românesc într-un experiment în care pașaportul devine criteriu de selecție, în locul valorii și meritului sportiv.
Deputatul a adăugat că legea este neconstituțională, deoarece încalcă principiul egalității și afectează dreptul la muncă al sportivilor străini. De asemenea, Stroe susține că autonomia sportivă devine o ficțiune, iar echipele nu mai sunt formate în vestiar, ci prin intervenții politice.
Neclaritățile legii
Stroe a menționat că legea este neclară și generează insecuritate juridică, ridicând întrebări despre definiția „sportiv român”. Această ambiguitate poate duce la litigii, afectând stabilitatea contractelor.
Conformitatea cu legislația europeană
Legea este considerată contrară dreptului Uniunii Europene, având riscul de a atrage o procedură de infringement. Stroe a comparat situația cu cazul Bosman, în care România ar putea fi percepută negativ pentru impunerea de bariere naționale în domeniul sportiv.
Detalii despre Legea Novak
Camera Deputaților a adoptat, în noiembrie, modificarea Legii Sportului, care obligă echipele să utilizeze minimum 40% sportivi români în competițiile interne oficiale. Această inițiativă, cunoscută drept „Legea Novak”, a fost introdusă inițial printr-un ordin de ministru. Legea se va aplica începând cu sezonul competițional 2026/2027, iar cluburile care nu respectă cota vor fi amendate cu sume între 500.000 și 1.000.000 de lei.
Cota de 40% a fost implementată pentru a crește baza de selecție a sportivilor români, însă nu a fost respectată de majoritatea cluburilor.
Concluzie
Controversa generată de „Legea Novak” subliniază tensiunile dintre necesitatea de a promova sportivii locali și realitatea competiției internaționale, având potențialul de a afecta pe termen lung structura și performanța echipelor din România.
