România, lider în UE la inflație
România a înregistrat în luna aprilie cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Eurostat. Inflația a atins 9,5% în ritm anual, în comparație cu o medie de 3,2% în UE și 3% în zona euro.
Comparativ cu alte state UE
După România, cele mai mari rate ale inflației au fost raportate în Bulgaria, cu 6%, și Croația, cu 5,4%. La polul opus, cele mai mici rate ale inflației au fost în Suedia (0,5%), Danemarca (1,2%) și Cehia (2,1%).
Evoluția inflației în Uniunea Europeană
În aprilie, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut de la 2,8% în martie la 3,2%. În România, inflația a crescut de la 9% la 9,5%. În zona euro, inflația a urcat la 3% de la 2,6% în luna precedentă.
Contribuția sectoarelor la inflație
Conform Eurostat, cea mai semnificativă contribuție la inflația din zona euro a venit din partea serviciilor, adăugând 1,38 puncte procentuale. Energia a contribuit cu 0,99 puncte procentuale, iar alimentele, alcoolul și țigările cu 0,46 puncte procentuale.
Statistica națională a inflației în România
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o rată anuală a inflației de 10,71% în aprilie, în creștere de la 9,87% în martie. Cele mai mari scumpiri au avut loc în sectorul serviciilor, cu o creștere de 13,04%, urmate de mărfurile nealimentare, cu 12,02%, și mărfurile alimentare, cu 7,39%.
Prognoza BNR pentru inflație
Banca Națională a României (BNR) a revizuit recent prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că inflația este așteptată să crească ușor în următoarele luni, atingând probabil 11% până în iulie, urmată de o scădere semnificativă în lunile de vară.
Implicarea stabilității externe și interne
Isărescu a subliniat că estimările depind de evoluțiile externe și de stabilitatea politică internă, adăugând că este posibil ca inflația să crească și în Europa.
Concluzie
Inflația ridicată din România, care se menține constant peste media europeană, ridică semne de întrebare asupra stabilității economice și a politicilor economice viitoare, având posibile implicații asupra puterii de cumpărare a populației și a deciziilor politice.




