Reducerea impozitelor și efectele inflației
Inflația din România a ajuns la 10,7%, iar salariul mediu brut a înregistrat o scădere reală de 5,1%. De asemenea, produsul intern brut a scăzut cu 0,2%. Aceste efecte negative sunt considerate colaterale ale măsurilor luate pentru corectarea deficitului bugetar, conform economistului Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan.
Deficitul bugetar și perspectivele fiscale
Dumitru a explicat că deficitul bugetar, care se ridică la 9-10% din PIB, necesită măsuri urgente, echivalente cu stingerea unui incendiu. Totuși, corectarea acestui deficit va aduce inevitabil efecte negative, asemeni unei inundații după stingerea incendiului. Relaxarea presiunii fiscale asupra contribuabililor, prin reducerea impozitelor, va fi posibilă doar atunci când deficitul va ajunge la 3%, o țintă estimată pentru anul 2030.
Stabilitatea financiară și creșterea economică
Dumitru a subliniat că în prezent nu există spațiu fiscal pentru măsuri suplimentare de sprijin. Creșterea economică a fost susținută în trecut prin împrumuturi mari, dar România nu își mai permite această abordare. Potrivit economistului, o creștere economică sănătoasă necesită echilibre macroeconomice, iar deficitele mari trebuie corectate pentru a evita acumularea excesivă a datoriilor.
Posibilitățile de creștere a pensiilor și salariilor
Referitor la bugetul pe 2027, Dumitru a menționat că acesta ar putea permite indexarea pensiilor și a salariilor, dar doar în anumite condiții economice. El a sugerat că, începând cu 2027, salariile ar trebui să crească, însă este necesară reducerea cheltuielilor ca proporție din PIB, astfel încât acestea să crească într-un ritm mai mic decât PIB-ul nominal.
Concluzie
Reducerea impozitelor în România depinde de corectarea deficitului bugetar, o țintă ambițioasă ce ar putea avea implicații economice semnificative în următorii ani.




