Scrutinul parlamentar din Republica Moldova: o confruntare geopolitică
Scrutinul parlamentar programat pe 28 septembrie în Republica Moldova este perceput de mass-media rusă ca o confruntare geopolitică majoră. Acesta nu este văzut ca o competiție democratică între partide, ci ca o luptă între guvernarea proeuropeană, acuzată de „mijloace autoritare”, și opoziția prorusească, prezentată ca apărătoare a intereselor populației.
Influența Rusiei asupra alegerilor
Rusia rămâne un actor central în campania electorală, autoritățile moldovene acuzând Moscova de tentativă de influențare a votului prin finanțări ilegale și dezinformare. Președinta Maia Sandu a afirmat că „Kremlinul cheltuiește sute de milioane de euro pentru a cumpăra voturi și a destabiliza țara”, conform relatărilor din presa rusă. Ministerul rus de Externe, pe de altă parte, acuză guvernarea de „rusofobie” și de manipularea procesului electoral cu ajutorul partenerilor europeni.
Est contra Vest: narativul central
Comentatorii politici din presa rusă subliniază că miza principală a scrutinului este direcția geopolitică a Republicii Moldova. Analistul Alexei Tulbure a declarat: „Este din nou o confruntare între Est și Vest”. Alți observatori consideră că tema Rusiei este utilizată excesiv în dezbaterea internă, devenind un instrument politic.
Critici la adresa guvernării moldovenești
Publicațiile afiliate Kremlinului reiau acuzațiile Ministerului rus de Externe, susținând că guvernarea de la Chișinău folosește „metode totalitare” pentru a limita opoziția. Aceste critici includ arestări politice, percheziții abuzive, restricționarea presei independente și excluderea unor formațiuni de la competiția electorală. Astfel, scrutinul este descris ca fiind compromis de la bun început, iar succesul Partidului Acțiune și Solidaritate este considerat rezultatul unei „inginerii politice” sprijinite de Bruxelles.
Amenințări de protest și paralelisme istorice
Presa rusă amplifică narativul fraudelor electorale, avertizând că „moldovenii disperați” ar putea protesta pentru a-și apăra votul. Se sugerează că autoritățile de la Chișinău ar putea solicita sprijinul „trupelor europene” pentru a înăbuși demonstrațiile, făcând paralele cu protestele din Ucraina din 2014. Spre deosebire de Kiev, unde acestea erau etichetate ca „lovitură de stat”, la Chișinău sunt prezentate ca o reacție legitimă împotriva „dictaturii proeuropene”.
Portretizarea opoziției prorusești
Liderii opoziției din Republica Moldova sunt descriși în presa rusă ca victime ale represiunii. Cazul oligarhului Ilan Șor, vizat de sancțiuni din partea SUA și UE, este reinterpretat în mod favorabil, fiind considerat un potențial „viitor premier” și susținător al unei Moldove apropiate de Rusia. Partidele din Blocul Patrioților, conduse de Igor Dodon și Vladimir Voronin, sunt prezentate ca „forțe ale păcii” care se opun „militarizării” țării și „ingerințelor NATO”.
Rolul Bisericii Ortodoxe în propagandă
Biserica Ortodoxă joacă un rol semnificativ în retorica presei ruse. Deși investigațiile internaționale indică finanțarea clerului de la Moscova pentru a promova mesaje anti-UE, presa rusă o prezintă ca fiind un bastion al „valorilor tradiționale” și un scut împotriva „propagandei occidentale”.
Concluzie
Scrutinul electoral din Republica Moldova este influențat de un puternic context geopolitic, în care Rusia joacă un rol esențial în modelarea percepțiilor și narativelor, atât în interiorul țării, cât și în afara ei. Aceasta poate avea implicații semnificative pentru stabilitatea politică și direcția viitoare a Republicii Moldova.
