Independența financiară a localităților românești în 2024
Datele oficiale ale Ministerului Dezvoltării pentru anul 2024 arată că, din cele 3.187 de unități administrativ-teritoriale (UAT), doar 901, adică 28,2%, reușesc să își acopere cel puțin jumătate din cheltuieli prin venituri proprii. Această situație evidențiază dependența majorității localităților de fonduri externe.
Localități cu performanțe financiare ridicate
Numai 200 de localități din România își acoperă peste 70% din buget din taxe și impozite locale. Exemple de comunități care se autosusțin aproape complet includ:
- Caianu (Cluj) – 96,1% venituri proprii
- Ghimbav (Brașov) – 95,6%
- Otopeni (Ilfov) – 94,6%
- Jucu (Cluj) – 94,0%
- Vadu Izei (Maramureș) – 93,2%
- Cristian (Brașov) – 92,8%
Municipiile mari: autonomie variabilă
În marile orașe, situația este mai favorabilă comparativ cu media națională, dar există discrepanțe semnificative:
- București, Sectorul 1 – 86,1% venituri proprii
- București, Sectorul 4 – 66,2%
- Cluj-Napoca – 79,5%
- Brașov – 83,8%
- Timișoara – 65,1%
- Iași – 67,7%
Deși majoritatea acestor orașe au valori peste media națională, ele depind încă semnificativ de resurse externe pentru susținerea bugetelor.
Localități cu autonomie financiară scăzută
Aproape 800 de UAT-uri funcționează cu sub 30% venituri proprii, depinzând majoritar de transferuri. Exemple de localități cu o autonomie extrem de scăzută includ:
- Studina (Olt) – 5,2% venituri proprii
- Brăstavatu (Olt) – 4,7%
- Gostinari (Giurgiu) – 5,8%
- Milosești (Ialomița) – 8,9%
- Baia de Criș (Hunedoara) – 9,6%
- Osica de Jos (Olt) – 9,3%
- Aninoasa (Hunedoara) – 8,7%
Aceste localități se regăsesc în județe precum Vaslui, Teleorman, Olt, Mehedinți sau Buzău, unde lipsa investițiilor și baza economică redusă limitează dezvoltarea resurselor proprii.
Factorii care influențează autonomia financiară
Gradul de independență financiară al localităților depinde de mai mulți factori, printre care:
- Dimensiunea economiei locale, care include activitățile industriale, comerciale și imobiliare.
- Colectarea eficientă a taxelor și impozitelor, care poate varia semnificativ între administrații.
- Structura demografică, orașele mari având o bază fiscală mai extinsă.
- Dependența de resurse externe, care afectează comunitățile mici sau cu economii fragile.
Concluzie
Diferențele semnificative în autonomia financiară a localităților românești subliniază necesitatea unor politici eficiente care să sprijine dezvoltarea economică locală și să reducă dependența de fondurile externe.
