Redescoperirea a două specii dispărute
Două specii de marsupiale, considerate dispărute de aproximativ 6.000 de ani, au fost regăsite în pădurile tropicale izolate din Papua de Vest. Această descoperire este considerată de oamenii de știință drept „remarcabilă”. Cele două specii identificate sunt un oposum pigmeu cu un deget neobișnuit de lung pe fiecare mână și un planor arboricol cu coadă inelată.
Taxon Lazarus
Descoperirea acestor animale vii, despre care se credea că au dispărut, este un exemplu rar de „taxon Lazarus”, termen folosit pentru speciile care reapar după ce au fost considerate dispărute. Această realizare a fost publicată în revista Records of the Australian Museum. Profesorul Tim Flannery, un cunoscut om de știință australian, a subliniat că identificarea a două specii dispărute este cu adevărat remarcabilă.
Speciile descoperite
Prima specie redescoperită este oposumul pigmeu cu degete lungi, un marsupial cu dungi care cântărește aproximativ 200 de grame. Acesta are un al patrulea deget pe fiecare mână, care este de două ori mai lung decât celelalte, facilitându-i astfel accesul la larvele insectelor din lemn, care constituie principala sa sursă de hrană.
Cea de-a doua specie este planorul arboricol cu coadă inelată, care trăiește în scorburile copacilor înalți, similar cu ruda sa australiană, greater glider. Aceste descoperiri au fost realizate după o analiză detaliată a fosilelor, fotografiilor rare și a mărturiilor comunităților locale, urmată de expediții în zone izolate din Noua Guinee.
Colaborarea cu comunitățile locale
Cercetătorii, inclusiv profesorul Flannery și colegul său profesorul Kris Helgen, au colaborat cu bătrânii comunităților din clanurile Tambrauw și Maybrat, care au intrat în contact cu lumea modernă abia în anii 1960. Rikea Korain, o femeie din comunitatea Maybrat și coautoare a studiului, a menționat că identificarea speciilor nu ar fi fost posibilă fără ajutorul comunității locale.
Planorul arboricol este considerat sacru de către aceste comunități, care nu doar că nu îl vânează, dar nici nu îi rostesc numele. Totuși, habitatul acestei specii este amenințat de exploatările forestiere din zonă, ceea ce a determinat oamenii de știință și organizațiile pentru protecția faunei să militeze pentru recunoașterea drepturilor comunităților locale asupra pădurilor, asigurând astfel că exploatarea lemnului nu poate avea loc fără consimțământul lor.
Concluzie
Redescoperirea acestor specii rare subliniază importanța protejării habitatelor naturale și a colaborării cu comunitățile locale pentru conservarea biodiversității.
