Decizia Comisiei Europene
Comisia Europeană a aprobat modificarea angajamentelor asumate de Transgaz într-un caz antitrust, permițând Ucrainei acces la capacitățile de export prin infrastructura de transport a gazelor din România. Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat că măsura nu implică livrarea gazelor românești către Ucraina, ci o utilizare mai eficientă a conductelor existente pentru tranzitul gazelor din regiune.
Contextul modificărilor
Modificarea angajamentelor a fost anunțată de Comisia Europeană în martie 2020, în cadrul unei investigații antitrust privind accesul la infrastructura de transport a gazelor naturale din România. Transgaz a solicitat permisiunea de a oferi capacități concurente în două puncte de interconectare: între România și Bulgaria și între România și Ucraina. Capacitățile concurente se referă la volume din rețeaua de transport care nu pot fi alocate integral într-un punct fără a reduce capacitatea disponibilă în alt punct.
Infrastructura de tranzit a gazelor
Infrastructura de tranzit a gazelor prin România a fost dezvoltată începând cu anii 1970, fiind dedicată transportului gazelor rusești către state din sud-estul Europei. Trei conducte de tranzit au fost construite, toate plecând de la Isaccea și având destinații în Bulgaria, Grecia, Macedonia și Turcia. Aceste conducte erau rezervate beneficiarilor stabiliți prin contracte exclusive.
Obligații după aderarea la UE
După aderarea României la Uniunea Europeană, autoritățile române au fost obligate să permită accesul terților la infrastructura de transport. Chisăliță a menționat că România a obținut derogări pentru a întârzia deschiderea conductelor, motivând prin venituri importante generate de vechile contracte.
Investigația antitrust și schimbările în sistem
În 2017, Comisia Europeană a deschis o investigație antitrust împotriva Transgaz, ca urmare a unei sesizări din partea unei companii românești. Deși nu s-a luat o decizie împotriva Transgaz, din 2020, conductele au fost deschise pentru utilizare de către terți. O schimbare semnificativă a survenit și datorită deciziei Rusiei de a muta livrările de gaze către Turcia prin Turkish Stream.
Utilizarea actuală a infrastructurii
Chisăliță a subliniat că Ucraina tranzitează deja gaze prin România, în majoritate gaze achiziționate din Azerbaidjan sau prin terminalele LNG din Grecia. Transgaz nu exportă gaze proprii, ci acționează ca un operator de transport, iar modificarea aprobată de Comisia Europeană nu implică construcția de noi conducte, ci o utilizare mai eficientă a celor existente.
Impactul asupra României
Utilizarea mai intensă a infrastructurii ar putea avea efecte pozitive asupra pieței românești, rezultând în acoperirea mai rapidă a costurilor pentru operator, ceea ce ar putea duce la o scădere a tarifelor și, în final, a prețurilor pentru consumatori.
Decizia Comisiei Europene subliniază importanța utilizării eficiente a infrastructurii existente, cu potențiale beneficii economice pentru România și o deschidere mai mare către piața regională a gazelor.
