Decizia Comisiei Electorale Centrale
Comisia Electorală Centrală (CIK) din Bosnia și Herțegovina a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale anticipate din Republica Srpska (RS) în 136 de secții de votare din 17 localități, majoritatea în Doboj, Zvornik și Laktasi, circumscripția lui Milorad Dodik.
Acuzații de fraude și participare scăzută
Decizia de anulare a fost luată în urma acuzațiilor de fraudă formulate de opoziție imediat după scrutinul din noiembrie, care a înregistrat o participare slabă de 35,5%. Siniša Karan, sprijinit de Dodik și SNSD, a obținut 50,39% (aproximativ 222.000 voturi), față de 48,22% pentru Branko Blanuša, candidatul opoziției.
Impactul neregulilor asupra rezultatelor
Diferența de sub 10.000 de voturi face ca anularea să aibă potențialul de a schimba rezultatul final. CIK a ordonat anterior renumărarea voturilor în peste 100 de secții unde s-au constatat nereguli majore. Raportorul CIK, Mišo Krstović, a confirmat existența „numeroaselor nereguli” în procesul electoral.
Contextul alegerilor anticipate
Alegerile anticipate au fost convocate după destituirea lui Milorad Dodik din funcția de președinte al RS, confirmată în august de instanță pentru nerespectarea deciziilor Înaltului Reprezentant internațional privind Acordul de la Dayton. Dodik a fost condamnat la un an de închisoare și a primit o interdicție de șase ani în funcții publice, susținându-l pe Karan și respingând acuzațiile de fraudă ca fiind „neîntemeiate”. Opoziția a insistat că neregulile, inclusiv presiuni asupra alegătorilor și discrepanțe ilogice în rezultate, au fost decisive în acest proces electoral.
Posibilitatea contestării deciziei
Decizia CIK nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore. Dacă este validată de justiție, se va organiza un nou scrutin în secțiile afectate.
Starea actuală a Bosniei și Herțegovinei
Bosnia rămâne divizată între Republica Srpska și Federația croato-bosniacă, iar tensiunile politice persistente riscă să amplifice instabilitatea post-Dayton.
Concluzie: Anularea alegerilor din Republica Srpska subliniază tensiunile politice din Bosnia și Herțegovina și ridică semne de întrebare asupra integrității procesului electoral, având potențialul de a influența viitorul politic al regiunii.
