Clarificări privind barajele din România
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a anunțat că Uniunea Europeană (UE) nu a emis instrucțiuni sau obligații pentru România în legătură cu demolarea sau dezafectarea barajelor de pe teritoriul național. Într-un comunicat de presă, ANAR a subliniat că informațiile apărute în spațiul public, conform cărora o directivă europeană ar impune desființarea barajelor, nu au fundament. Această confuzie a fost generată de cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” menționată în contextul european.
Cifre importante despre baraje în Europa
Conform datelor furnizate de Comisia Internațională a Marilor Baraje (ICOLD) și ramura sa europeană EuroCOLD, în Europa există între 4.000 și 5.000 de baraje mari. Diferența semnificativă față de cifra de 1,2 milioane evidențiază faptul că „barierele” menționate în directivele europene se referă, în majoritate, la lucrări hidrotehnice minore, vechi și degradate, cum ar fi praguri transversale mici, stăvilare vechi sau alte structuri locale, care nu îndeplinesc funcții utile pentru societate.
Tipuri de lucrări hidrotehnice și abordările ANAR
ANAR a explicat că aceste structuri minore, de regulă, nu sunt considerate baraje în sensul strict al termenului. Multe dintre ele sunt degradate sau abandonate și nu asigură folosințe utile. Soluțiile propuse vizează adaptarea constructivă a acestor lucrări, cum ar fi reprofilarea sau crearea de pasaje pentru pești. Demolările se referă doar la pragurile degradate sau la cele care și-au consumat durata de viață utilă.
Exemplul din județul Galați
Un exemplu relevant este situația din județul Galați, unde două baraje piscicole de mică importanță s-au rupt în urma viiturilor. Aceste baraje nu erau administrate de ANAR și prezentau deficiențe de întreținere. Acest incident exemplifică vulnerabilitățile lucrărilor hidrotehnice minore, spre deosebire de barajele mari, care sunt monitorizate și exploatate conform unor norme stricte de siguranță.
Administrarea barajelor în România
În România, ANAR administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje de mică importanță, în timp ce Hidroelectrica are în administrare 99 de baraje importante. Peste 1.500 de baraje mici, realizate în general pentru piscicultură și agrement, aparțin autorităților locale sau persoanelor fizice.
Deciziile privind barajele
Deciziile de conservare, modernizare sau dezafectare a barajelor sunt luate exclusiv de autoritățile române, conform legislației naționale. Evaluarea acestor decizii se face pe baza normativului NTLH-033/2002, care a fost adoptat înainte de aderarea României la UE. Reprezentanții ANAR au reiterat că nu există o listă impusă de UE cu baraje ce ar trebui dezafectate, iar directivele europene se referă în principal la bariere minore și degradate care afectează regimul natural al cursurilor de apă.
Concluzie
Informațiile furnizate de ANAR clarifică faptul că nu există obligații de demolare a barajelor din România din partea Uniunii Europene, iar orice măsuri de dezafectare se bazează pe evaluări și decizii locale, având ca scop îmbunătățirea condițiilor de mediu și siguranța populației.
