Imigrarea ca soluție pentru forța de muncă
Multe afaceri din România se confruntă cu lipsa forței de muncă, iar patronii apelează la muncitori străini pentru a-și menține producția. În ultimii trei ani, au fost emise aproximativ 300.000 de permise de muncă pentru angajați din afara Uniunii Europene, dintre care doar 136.000 au rămas activi în țară.
Originea muncitorilor străini
Cei mai mulți muncitori străini care lucrează în România provin din Nepal, Sri Lanka și Turcia. Aproape 45.000 dintre aceștia sunt nepalezi. Majoritatea muncitorilor străini sunt angajați în sectorul construcțiilor, cu peste 41.000 de lucrători, urmat de sectorul HoReCa, unde activează aproape 30.000 de angajați.
Experiențele muncitorilor străini
Mulți muncitori străini s-au integrat bine în România. De exemplu, Susain din Pakistan declară că apreciază „oamenii buni, vremea bună și banii buni”. De asemenea, Fraul din Etiopia, care lucrează în livrări, afirmă că România este „o țară bună” și că banii câștigați sunt trimiși acasă familiei sale.
Provocările legislației
Florin Manole, ministrul Muncii, a subliniat necesitatea unor reforme legislative, menționând că actuala legislație este prea relaxată și că unii intermediari nu acționează cu bună credință, ceea ce duce la plecarea rapidă a muncitorilor în alte țări din vestul Europei.
Cererea din partea mediului de afaceri
Mediul de afaceri a solicitat autorităților să permită importul a 150.000 de muncitori străini în anul următor. Totuși, guvernul a decis să limiteze accesul la 90.000 de muncitori străini, cu 10.000 mai puțini decât în anul curent, pentru a reduce riscul creșterii șomajului în rândul românilor.
Concluzie
Imigrarea muncitorilor străini reprezintă o soluție crucială pentru companiile din România, însă este necesară o reglementare mai strictă pentru a asigura o integrare eficientă și sustenabilă a acestora pe piața muncii.
