Ceaușescu, liderul venerat al României
Un sondaj realizat de Cult Research între 2 și 10 februarie 2026 relevă că, la mai bine de trei decenii de la căderea regimului comunist, Nicolae Ceaușescu rămâne cel mai apreciat lider din istoria recentă a României. Într-un scenariu ipotetic de vot, Ceaușescu ar obține 41%, depășind semnificativ președinții care au condus țara după 1989.
Clasamentul președinților: trecutul vs prezentul
Preferințele românilor pentru liderii postdecembriști sunt următoarele:
- Nicolae Ceaușescu: 41%
- Traian Băsescu: 26%
- Emil Constantinescu: 17%
- Klaus Iohannis: 11%
- Ion Iliescu: 5%
Preferințele pentru Ceaușescu sunt mai puternice în mediul rural, în rândul persoanelor cu studii gimnaziale sau profesionale, pensionarilor, șomerilor și persoanelor casnice. Traian Băsescu este preferat de antreprenori, cei cu studii superioare și locuitorii din orașele mari.
Generații diferite, reacții diferite
Generația X, cuprinsă între 46 și 61 de ani, se arată reticentă față de figura lui Ceaușescu, având un scor de 36%. În contrast, Generația Y (30-45 ani) și Generația Z (18-29 ani) manifestă o simpatie mai mare pentru Ceaușescu, cu 46%, respectiv 42%.
Lideri globali: între progres și autoritarism
Românii sunt divizați între modele progresiste și cele de dreapta în ceea ce privește personalitățile internaționale:
- Emmanuel Macron: 27%, apreciat de elitele urbane și educate.
- Donald Trump: 26%, votat preponderent de susținătorii lui Ceaușescu.
- Vladimir Putin: 17%, popular în rândul electoratului cu nivel de educație scăzut din zonele rurale.
Valorile românilor: autoritarism apreciat, dar cu realism economic
Mulți români declară simpatie pentru lideri autoritari, dar pragmatismul rămâne relevant în evaluarea stabilității statelor. Studiul clasifică țările după gradul de încredere:
- Japonia și Germania se află în fruntea topului.
- Rusia și Coreea de Nord sunt asociate cu instabilitatea.
- Ucraina ocupă locul trei în topul neîncrederii, afectată de războiul prelungit.
Metodologia sondajului
Sondajul a fost realizat prin metoda CAWI, pe un eșantion reprezentativ național de 900 de persoane, cu o marjă de eroare de ±3,3%. Rezultatele subliniază un contrast puternic între nostalgie, educație și mediu, evidențiind un peisaj politic în care trecutul influențează percepțiile contemporane.
Aceste rezultate sugerează o complexitate a percepțiilor politice în România, unde nostalgia pentru trecut se intersectează cu realitățile socio-economice actuale, generând un climat electoral surprinzător.
