Contextul războiului din Ucraina
După aproape patru ani de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, Federația Rusă a încercat de cel puțin trei ori să pătrundă în pozițiile ucrainene prin rețele subterane, fie prin conducte industriale, fie prin tuneluri de canalizare. Ucraina se află în ziua 1304 a războiului.
Răspunsul Ucrainei
Forțele armate ucrainene au reacționat prompt, blocând accesul inamic și adaptându-și strategiile de apărare. Modelul confruntărilor subterane nu este nou, având exemple istorice, precum minarea pozițiilor inamice în Primul Război Mondial sau labirinturile din Gaza, folosite de Hamas.
Rusia și Ucraina au intrat în război folosind metode și tehnici de inspirație sovietică, însă peisajul s-a schimbat semnificativ odată cu apariția dronelor, care au creat „zone de moarte” pe o distanță de 40 de kilometri de-a lungul liniei frontului, limitând deplasările la suprafață. În acest context, trupele ruse au început să exploreze utilizarea spațiului subteran.
Incidentele de infiltrare
Au fost documentate cel puțin trei cazuri în care forțele ruse au încercat să pătrundă prin conducte industriale în spatele liniilor ucrainene. Un incident notabil a avut loc la Avdiivka în ianuarie 2024, când soldații ruși au traversat o conductă industrială și au pătruns în sudul orașului, provocând reconfigurări ale pozițiilor de apărare.
Un alt incident a avut loc în martie 2025, în regiunea rusă Kursk, unde trupele ucrainene au dejucat o tentativă de infiltrare prin conducte, rezultând în internarea soldaților ruși cu simptome grave din cauza condițiilor din interiorul conductelor.
Cel mai complex episod s-a produs în apropiere de Kupiansk, unde forțele ruse au încercat să folosească un traseu subteran de aproximativ 13 kilometri. Deși 70 de militari au ajuns la suprafață, majoritatea au fost eliminați de focul concentrat al apărătorilor ucraineni.
Strategii de luptă subterană
Expertul militar israelian Igal Levin a explicat că există concepte de luptă subterană discutate în comunitățile militare, dintre care două sunt considerate fezabile:
- Blocarea tunelurilor prin betonare, bariere metalice sau sârmă ghimpată.
- Utilizarea dronelor specializate, capabile să se deplaseze sau să foreze prin sol, care pot funcționa autonom în medii fără semnal GPS.
Industria de apărare internațională dezvoltă drone pentru medii subterane, cum ar fi modelul Rooster din Israel, care poate zbura sau rula în spații înguste și este echipat cu senzori și inteligență artificială. Există, de asemenea, proiecte experimentale de drone capabile să foreze, cum ar fi EMBUR, un robot inspirat de crustacee dezvoltat la Universitatea din California.
Concluzie
Utilizarea tehnicilor de luptă subterană și a tehnologiei avansate în războiul din Ucraina evidențiază adaptabilitatea ambelor părți și complexitatea conflictului, cu implicații semnificative pentru strategiile militare viitoare.
