Descinderi în cadrul unei investigații privind falsificarea documentelor
Procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au efectuat, joi, 37 de percheziții într-o investigație care vizează dobândirea frauduloasă a cetățeniei române. Grupul infracțional organizat, constituit în anul 2020, include 7 cetățeni ucraineni, majoritatea cu rezidență în România, sprijiniți de avocați din Baroul București, notari și traducători.
Activitatea grupului infracțional
În primele 11 luni ale acestui an, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea grupului investigat. Rețeaua include falsificatori de certificate de cetățenie utilizate de cetățeni ruși, cu ajutorul unor funcționari publici. Continuarea urmăririi penale a fost dispusă pentru 8 membri ai grupului, 5 avocați și 14 funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6, precum și 107 alți suspecți implicați.
Infracțiuni investigate
Procurorii au anunțat că, pe 18 decembrie 2025, au efectuat 37 de percheziții domiciliare în diverse cauze, vizând constituirea unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice și acces ilegal la un sistem informatic. Ancheta se concentrează pe modul de redobândire sau acordare a cetățeniei române pe baza unor documente oficiale falsificate.
Reglementări legale privind cetățenia română
Conform Legii 21/1991, persoanele care au fost cetățeni români și au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, pot redobândi cetățenia română, cu respectarea anumitor condiții legale. Cererile pot fi depuse personal sau prin mandatar, însoțite de documente justificative.
Falsificarea documentelor
Probele adunate relevă existența unui grup infracțional organizat constituit în 2022 de 7 cetățeni ucraineni, sprijiniți de avocați din Baroul București. Aceștia aveau acces la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova sau Ucraina, unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor necesare dovedirii descendenței din cetățeni români. Au fost întâlnite situații în care, după refuzul înregistrării dosarelor din cauza lipsei unor documente, beneficiarii reveneau cu documentul lipsă, având urme de tuș proaspăt imprimat, ceea ce sugerează existența unor centre de falsificare și în București.
Concluzie
Acest caz subliniază complexitatea și gravitatea problemelor legate de fraudarea sistemului de cetățenie română, având implicații semnificative asupra securității naționale și integrității instituțiilor publice.




