Impactul politicii de coeziune în România
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Coeziune și Reforme, Raffaele Fitto, a afirmat că România ilustrează efectele politicii de coeziune a Uniunii Europene, în contextul pregătirilor pentru un nou Cadru Financiar Multianual. Într-o declarație din 21 noiembrie, el a subliniat că „Europa trebuie să reflecte cu claritate și curaj asupra priorităților pentru anii următori, iar coeziunea rămâne una dintre aceste priorități”.
Cifre relevante privind dezvoltarea economică a României
Fitto a menționat că, de la aderarea României la Uniunea Europeană, economia țării s-a transformat semnificativ, PIB-ul pe cap de locuitor crescând de la 44% din media UE la aproape 80% în prezent. El a descris coeziunea ca „expresia concretă a solidarității europene”, evidențiind că „nici o regiune și nici un cetățean nu vor fi lăsați în urmă”, ceea ce se dovedește a fi o realitate în România.
Necesitatea adaptării politicii de coeziune
Raffaele Fitto a explicat că arhitectura actuală a politicii de coeziune a fost concepută într-un context diferit, înainte de evenimentele recente, precum pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina. Aceste schimbări au influențat prioritățile Uniunii Europene, iar România, la fel ca alte state membre, folosește această etapă de revizuire pentru a redirecționa fonduri către domenii esențiale, precum tehnologia, apărarea, locuințele și infrastructura.
Viitorul politicii de coeziune după 2027
Fitto a subliniat importanța modernizării politicii de coeziune pentru a răspunde mai rapid la noile crize. El a afirmat că viitoarele programe vor trebui să rămână ancorate în principii fundamentale, dar să fie mai flexibile și mai ușor de implementat. „Noua generație de programe va pune accent pe flexibilitate, simplificare și performanță”, a declarat el, menționând că cel puțin 218 miliarde de euro sunt rezervate regiunilor mai puțin dezvoltate.
Inițiativele Comisiei Europene
Comisia Europeană pregătește mai multe inițiative, inclusiv o Agendă pentru Orașe, care să faciliteze accesul autorităților locale la fonduri europene, o strategie pentru regiunile de la frontiera estică, având un impact direct asupra României, și o inițiativă privind „dreptul de a rămâne”, destinată sprijinirii comunităților afectate de depopulare.
Apel la responsabilitate
În încheiere, Raffaele Fitto a lansat un apel la responsabilitate în perspectiva negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, subliniind importanța simplificării și flexibilității în gestionarea resurselor europene în fața provocărilor actuale.
Aceste declarații au fost făcute în cadrul conferinței „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung”, organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor.
Politica de coeziune se dovedește a fi un instrument esențial pentru dezvoltarea economică a României și pentru abordarea provocărilor viitoare, consolidând solidaritatea și sprijinul între regiunile Uniunii Europene.




