Critici aduse stilului de conducere al Ursulei von der Leyen
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, este din nou criticată pentru abordarea sa centralizată în conducerea instituției. Nicolas Schmit, fost comisar european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat într-un interviu că „modul prezidențial” de conducere adoptat de von der Leyen „nu face bine Europei”.
Opinie despre tăcerea comisarilor
Schmit a menționat că „comisarii sunt acum în general reduși la tăcere”, subliniind că acest sistem extrem de centralizat și prezidențial nu este benefic pentru Colegiu, Comisie sau Europa în ansamblu.
Contextul criticilor
Schmit, care a reprezentat Luxemburgul în Comisie între 2019 și 2024, a fost candidatul Partidului Socialiștilor Europeni (PES) la alegerile europene din 2024. Deși socialiștii sperau la reînnoirea mandatului său, guvernul de la Luxemburg a decis să-l înlocuiască cu Christophe Hansen, membru al Partidului Popular European, formațiunea politică a Ursulei von der Leyen.
În prezent, Schmit conduce Fundația pentru Studii Progresiste Europene și se numără printre foștii membri ai Colegiului care au criticat stilul de conducere al președintei Comisiei. De asemenea, Michel Barnier a descris perioada sub conducerea acesteia drept o „derivă autoritară”, iar fostul comisar Thierry Breton a afirmat că „Europa nu a fost creată pentru a avea o împărăteasă sau un împărat”.
Lipsa unei viziuni strategice
În calitatea sa de comisar, Schmit a contestat decizii pe care le-a considerat lipsite de transparență, inclusiv numirea unui apropiat al președintei în postul de emisar pentru întreprinderile mici. El a subliniat absența unei „viziuni strategice reale” în abordarea Comisiei cu privire la contextul geopolitic global, afirmând că nu a existat o dezbatere strategică reală despre Europa în lume.
Schmit a criticat, de asemenea, Comisia pentru că nu l-a apărat public pe Thierry Breton, după ce SUA i-au interzis acestuia intrarea pe teritoriul american, argumentând că Comisia ar fi trebuit să manifeste „solidaritate”, având în vedere că legislația care a generat tensiunile fusese adoptată colectiv.
„Acesta este momentul în care ar fi trebuit să dăm dovadă de mai multă solidaritate și să spunem «nu, nu este vorba doar de unul, ci de noi toți»”, a concluzionat Schmit, subliniind că „curajul nu este întotdeauna împărtășit” în sfera politică.
Concluzie
Criticile aduse de Nicolas Schmit evidențiază o tensiune în cadrul Comisiei Europene, unde centralizarea puterii și lipsa unei viziuni strategice sunt percepute ca fiind obstacole în calea unei conduceri eficiente și unite a Europei.




