Budapesta retrogradată la statutul de „junk” de către Moody’s
Capitala Ungariei, Budapesta, a fost retrogradată de agenția de rating Moody’s la nivelul Ba1, asociat cu risc ridicat și denumit în termeni financiari „junk”. Această decizie a fost însoțită de o avertizare că ratingul ar putea fi supus unei analize pentru o posibilă scădere și mai abruptă, din cauza riscurilor crescute privind capacitatea orașului de a-și onora obligațiile financiare.
Problemele financiare ale Budapestei
Moody’s subliniază că situația lichidităților Budapestei ridică semne serioase privind capacitatea municipalității de a acoperi plățile urgente. Problemele financiare nu sunt cauzate doar de dispute politice, ci și de lipsa fondurilor existente pentru a acoperi scadențele imediate. Agenția menționează incertitudinea legată de transferurile de la nivel central și tensiunile dintre administrația locală și guvernul național, care contribuie la vulnerabilitatea financiară a capitalei.
Tensiuni politice și economice
Retrogradarea are loc într-un context politic delicat, cu alegeri parlamentare programate în primăvară, unde partidul de opoziție TISZA are șanse mari să câștige. Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, avertizează de mult timp că orașul se apropie de insolvență, acuzând guvernul că a majorat taxele și a blocat fonduri promise pentru capitală. În replică, partidul lui Viktor Orbán susține că problemele financiare sunt rezultatul „cheltuielilor iresponsabile” ale administrației locale.
Contribuțiile de solidaritate ca sursă de conflict
Un aspect central al conflictului dintre Budapesta și guvernul central îl constituie contribuțiile de solidaritate, care au crescut de aproape nouă ori din 2019, reprezentând acum aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a inițiat acțiuni în instanță, contestând legalitatea acestor taxe, în timp ce guvernul argumentează că măsura este necesară pentru redistribuirea fondurilor către comunitățile mai puțin dezvoltate. Recent, parlamentul ungar a adoptat o lege care ar putea obliga Budapesta să contracteze împrumuturi în condiții neclare, ceea ce ar putea aduce responsabilitate penală primarului în cazul unor nereguli.
Implicarea situației din Budapesta pentru alte capitale
Deși cazul Budapestei nu se aplică complet României, oferă un avertisment important. Conflictele prelungite cu guvernul central și dependența de transferuri imprevizibile pot duce la costuri financiare crescute. În București, o combinație similară de lichiditate redusă și transferuri incerte ar putea provoca blocaje în servicii esențiale, cum ar fi transportul public și termoficarea.
Concluzie
Retrogradarea Budapestei la statutul de „junk” subliniază riscurile financiare și politice cu care se confruntă capitala Ungariei, având potențiale implicații grave atât pentru administrația locală, cât și pentru stabilitatea economică a regiunii.




