Starea de bine a angajaților români în 2025
Peste un sfert dintre angajații români se află într-o zonă de risc psihologic și de burnout, iar doar 30% se declară cu adevărat mulțumiți de experiența lor profesională, conform Indexului stării de bine a angajaților români din 2025. Scorul general al stării de bine a angajaților a ajuns la 70,3 puncte din 100, plasând România într-o zonă de „siguranță moderată”. Specialiștii avertizează că acest nivel ascunde riscuri importante, deoarece schimbările de leadership, volumul de muncă ridicat și instabilitatea economică pot crea dezechilibre majore.
Sursele epuizării profesionale
Analiza arată că 41% dintre angajați reușesc să mențină un echilibru rezonabil la locul de muncă, în timp ce 25% se confruntă cu riscuri psihologice. Principalele surse de epuizare includ volumul mare de muncă (23,3%), presiunea termenelor limită (19,6%), lipsa echilibrului între viața personală și profesională (16,4%) și absența feedback-ului (9,1%). De asemenea, șeful direct joacă un rol important în starea de bine a angajaților, având o pondere de 19,3% în acest context.
Percepția angajaților asupra muncii
Indexul arată că munca în România este percepută ca un sistem de presiuni și compromisuri. Oamenii nu discută doar despre beneficii, ci și despre corectitudine, respect și libertatea de a-și organiza munca fără micro-management. Problemele morale sunt frecvent exprimate, cu angajați care cer echitate și demnitate în muncă.
Propuneri legislative pentru prevenirea burnout-ului
În contextul acestor date, autoritățile analizează introducerea unor obligații pentru angajatori în ceea ce privește prevenirea epuizării profesionale. Proiectul legislativ ar impune angajatorilor să informeze salariații despre riscurile de burnout și metodele de prevenire. Firmele cu peste 50 de angajați vor trebui să elaboreze anual un plan de prevenire care să includă evaluări interne și un mecanism de sesizare a riscurilor.
Definirea burnout-ului și cadrul normativ
Inițiativa legislativă vizează crearea unui cadru normativ pentru prevenirea burnout-ului, fenomen asociat cu stresul cronic la locul de muncă. În prezent, legislația muncii din România nu conține reglementări explicite în acest domeniu, ceea ce subliniază necesitatea unei abordări sistematice.
Concluzie
Introducerea unor reglementări legislative pentru prevenirea epuizării profesionale ar putea revoluționa mediul de lucru din România, îmbunătățind starea de bine a angajaților și reducând riscurile de burnout.
