Reducerea vârstei răspunderii penale în Suedia
Guvernul suedez a anunțat intenția de a reduce vârsta răspunderii penale de la 15 la 13 ani pentru infracțiuni grave, printr-un proiect de lege care ar permite pedepse cu închisoarea în anumite cazuri. Această măsură vine în contextul creșterii violenței asociate criminalității organizate și a recrutării de minori pentru comiterea de infracțiuni grave.
Contextul inițiativei în România
România analizează, de asemenea, posibilitatea reducerii vârstei de răspundere penală de la 14 la 13 ani, în urma unui caz grav din Cenei, unde un copil de 13 ani a participat la uciderea unui adolescent.
Controverse și opinii
Mai multe instituții suedeze, inclusiv poliția și administrația penitenciarelor, s-au opus propunerii Ministerului Justiției din Suedia. Ministrul Justiției, Gunnar Strömmer, a clarificat că nu este vorba despre o scădere generală a vârstei răspunderii penale, ci despre reducerea acesteia pentru crime grave, precum omuciderile, tentativele de omor, atacurile cu explozibil și infracțiunile legate de arme.
Cresterea infracționalității în rândul minorilor
Suedia se confruntă cu o creștere semnificativă a violenței legate de criminalitatea organizată, în special în contextul răfuielilor între bande și al controlului pieței drogurilor. Rețelele criminale recrutează din ce în ce mai mulți minori pentru a comite atacuri armate, profitând de faptul că aceștia nu pot fi condamnați la închisoare.
Procedura legislativă
O anchetă guvernamentală din ianuarie 2025 a propus inițial reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani, însă în septembrie, executivul a decis să coboare pragul la 13 ani. Proiectul de lege va fi consultat de 126 de instituții și organizații, iar ministrul Strömmer a subliniat că măsurile trebuie să reflecte gravitatea problemelor cu care se confruntă societatea. Proiectul urmează să fie trimis Consiliului Legislativ suedez pentru evaluare și se speră că va fi adoptat în vara acestui an.
Concluzie
Reducerea vârstei răspunderii penale în Suedia și România reflectă o reacție la creșterea infracționalității în rândul minorilor și subliniază necesitatea de a aborda problemele de violență și criminalitate organizată într-un mod mai stringent.




