Controversa teoriei lui Michael Guillén
Un fost lector de fizică la Harvard, Michael Guillén, a sugerat că Raiul ar putea avea o locație fizică, localizată dincolo de marginea universului observabil. Această afirmație, făcută pe un post de televiziune la sfârșitul lunii ianuarie 2026, a stârnit dezbateri intense în comunitatea științifică.
Conceptul orizontului cosmic
Guillén a pornit de la concepte fundamentale precum legea lui Hubble și orizontul cosmic, care reprezintă limita până la care putem observa universul. El a afirmat că dincolo de această limită, la distanțe de sute de miliarde de trilioane de kilometri, ar putea începe ceea ce tradițiile religioase numesc „Paradis” sau „Rai”. Această combinație între limbajul științific și imagini biblice a captat rapid atenția publicului, dar a atras și critici din partea astronomilor.
Criticile astronomilor
Printre criticii teoriei lui Guillén se numără Alex Gianninas, profesor de astronomie la Connecticut College. El susține că orizontul cosmic nu reprezintă o margine fizică a universului, ci doar limita până la care lumina a avut timp să ajungă la noi în cei 13,8 miliarde de ani de existență ai cosmosului. Gianninas afirmă că nu există nicio bază științifică pentru a considera că dincolo de orizont se află un tărâm divin.
Expansiunea universului și implicațiile acesteia
În primele momente după Big Bang, universul a trecut printr-o expansiune accelerată, ceea ce a făcut ca anumite regiuni să rămână inaccesibile. Spațiul continuă să se extindă, iar zonele aflate dincolo de orizont nu sunt „din altă lume”, ci pur și simplu prea îndepărtate pentru a fi observate.
Intersecția dintre știință și metafizică
Discuțiile în jurul ideilor lui Guillén nu sunt un fenomen izolat. Tot mai mulți oameni de știință abordează public teme cu tentă spirituală sau metafizică. Michael Pravica, fizician la Universitatea din Nevada, a sugerat că concepte precum Raiul sau Iadul ar putea fi interpretate ca realități hiperdimensionale. El argumentează că, deși astfel de idei nu pot fi testate științific, ele pot fi o sursă legitimă de inspirație, atâta timp cât nu sunt prezentate drept știință.
Limitările științei în fața afirmațiilor extraordinare
Gianninas subliniază că știința nu poate accepta afirmații despre realități divine fără dovezi și predicții verificabile. În absența acestora, teoriile lui Guillén rămân în afara discursului științific. În contrast, Pravica consideră că multe descoperiri științifice au început ca idei imposibil de demonstrat și că imaginația este un punct de plecare legitim pentru cercetare.
Concluzie
Controversa generată de teoria lui Guillén evidențiază tensiunea dintre știință și metafizică, întrebându-se cât de departe poate merge imaginația înainte ca știința să impună limite. Această discuție este esențială pentru înțelegerea interacțiunii dintre credință și cunoaștere în era modernă.
