Introducere
Ordonanța de urgență adoptată de Guvernul României pentru dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi stabilește cadrul necesar pentru dezvoltarea stațiilor de încărcare și alimentare, esențial pentru transportul viitorului. Deși nu aduce modificări imediate pentru șoferi, ordonanța este un pas important în alinierea cu cerințele europene și în menținerea competitivității transportatorilor români.
Contextul legislativ
Actul normativ a fost adoptat pentru a implementa Regulamentul (UE) 2023/1804, care stabilește standarde clare pentru dezvoltarea infrastructurii de combustibili alternativi, inclusiv stațiile de încărcare electrică și infrastructura pentru hidrogen. România trebuie să definească mecanismele interne de aplicare, iar ordonanța din 13 februarie îndeplinește această necesitate, stabilind atribuțiile instituțiilor, modul de coordonare și obligațiile operatorilor.
Implementarea și responsabilitățile instituțiilor
Expertul în energie Alexandru Ciocan subliniază că ordonanța este un instrument administrativ pentru aplicarea regulamentului european. Aceasta introduce un mecanism de cooperare între instituții și responsabilități clare, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului – Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. Comisia Europeană va monitoriza implementarea, subliniind urgența adoptării acestui act normativ.
Impactul asupra utilizatorilor și infrastructurii
Utilizatorii vor observa efectele ordonanței treptat, scopul principal fiind creșterea densității infrastructurii de încărcare și standardizarea acesteia. Expertul Alexandru Ciocan evidențiază trei direcții: extinderea rețelei de stații, standardizarea infrastructurii și creșterea transparenței privind disponibilitatea punctelor de alimentare. România are un decalaj semnificativ, având în prezent aproximativ 5.700 de puncte de încărcare, cu obiective de 22.400 până în 2026 și 30.000 până în 2030.
Miza economică
Sectorul transporturilor este esențial pentru economia românească, iar noile cerințe europene transformă reducerea emisiilor într-un criteriu economic. Vlad Stoicescu, președintele Asociației Române pentru Combustibili Sustenabili, afirmă că infrastructura pentru combustibili alternativi devine vitală pentru competitivitate, iar lipsa facilităților de alimentare în România ar putea obliga transportatorii să se alimenteze în alte state, afectând astfel competitivitatea. Infrastructura este crucială și pentru accesarea programelor europene de modernizare a flotelor.
Abordarea mixului de soluții
Noua abordare europeană promovează un mix de soluții, inclusiv electrificarea, hidrogenul, gazele naturale și biocombustibilii. Regulamentul deschide accesul la mecanisme europene de finanțare, precum Alternative Fuel Infrastructure Facility, permițând dezvoltarea unor piețe noi, inclusiv biometanul, care poate reduce amprenta de carbon și adăuga valoare economică.
Obligații și presiune pentru investiții
Ordonanța impune obligații clare și stabilește ținte minime pentru state, având un impact semnificativ asupra proiectelor de infrastructură finanțate din PNRR și fonduri structurale. Aceasta vizează extinderea stațiilor de încărcare rapidă pe autostrăzi și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen. Tranziția va fi graduală, mai ales în agricultură și pentru transportatorii mici, unde costurile vehiculelor alternative rămân ridicate.
Paradoxul dezvoltării infrastructurii
Experții subliniază blocajul structural existent: infrastructura și vehiculele trebuie să se dezvolte simultan. Fără stații, companiile nu vor investi în vehicule, iar fără vehicule, investițiile în infrastructură devin greu de justificat. Ordonanța încearcă să depășească acest paradox prin stabilirea unor obligații clare și deschiderea accesului la finanțare.
Concluzie
Ordonanța adoptată nu produce efecte imediate, dar reprezintă o schimbare de direcție, aliniind România la calendarul european de decarbonizare a transporturilor. Aceasta creează condiții pentru investiții și asigură competitivitatea transportului românesc într-o piață europeană din ce în ce mai axată pe reducerea emisiilor.
