Operațiunea de arestare a lui Călin Georgescu
Statul paralel a inițiat o operațiune pentru arestarea lui Călin Georgescu, asemănătoare tacticilor bolșevice din 1947, când regimul comunist a preluat controlul asupra României. Atunci, liderii politici au fost condamnați pentru „înaltă trădare și complot”.
Context istoric și acuzații
Cazul lui Georgescu evocă „Procesul Tămădău” din 1947, când liderii politici au fost arestați sub acuzația de „uneltire împotriva ordinii sociale”. Aceste acuzații erau folosite pentru a suprima opoziția, subliniind ideea că liderii partidelor istorice subminau regimul comunist. Iuliu Maniu a fost condamnat la închisoare pe viață și a murit în detenție, iar alți lideri liberali au fost marginalizați sau arestați.
Detalii despre rechizitoriu
Recent, la Curtea de Apel București a fost înregistrat un rechizitoriu emis de Parchetul General, în care 22 de indivizi au fost trimiși în judecată pentru tentative de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Procurorul General al României a declarat că acest dosar reflectă campania de influențare și dezinformare în sprijinul lui Georgescu, legându-l de un „război hibrid” orchestrat de actori externi, incluzând atacuri cibernetice și subversiune politică.
Acuzațiile și reacțiile
Criticii rechizitoriului, inclusiv experți în drept și susținători ai lui Georgescu, l-au caracterizat ca un „simulacru” sau „dosar politic”, similar cu cele întâlnite în cazul lui Donald Trump, acuzând „oligarhia globalist-soroșistă”. Avocații lui Georgescu afirmă că acuzațiile se bazează pe „indicii convergente” fără probe directe, iar pe platformele sociale au fost comparate cu „dosarele fabricate” din anii ’50, sugerând o vânătoare de oponenți politici.
Implicarea alegerilor din 2024
Dosarul a fost interpretat ca un mecanism de acoperire a anulării alegerilor din 2024, criticată de administrația americană. Procurorul general a subliniat legătura dintre această situație și „campaniile hibride” rusești, indicând că Georgescu ar fi beneficiarul unor astfel de acțiuni.
Concluzie
Cazul lui Călin Georgescu ridică semne de întrebare asupra statului de drept în România și asupra utilizării sistemului judiciar ca instrument politic, având implicații serioase pentru democrația și stabilitatea țării.




