Semnal de alarmă privind criza de la Barajul Paltinu
Experții avertizează în urma incidentului de la Barajul Paltinu, unde peste 100.000 de oameni au rămas fără apă din cauza incompetenței autorităților și a unei reacții inadecvate în lanțul decizional. Profesorul Cătălin-Vlăduț Popescu, Președintele Comitetului Național al Marilor Baraje, subliniază provocările cu care se confruntă România, care are în administrare peste 200 de mari baraje.
Lipsa specialiștilor și investițiilor
„În lipsa specialiștilor, a investițiilor constante și a unei mentenanțe riguroase, orice sistem ajunge inevitabil la limită. Legislația românească privind siguranța barajelor este una dintre cele mai bune din lume, dar aceasta nu poate înlocui reparațiile necesare și nu poate compensa lipsa de resursă umană”, a declarat profesorul Popescu. El a menționat că, deși structura barajului Paltinu este solidă, echipamentele necesită reparații urgente, ceea ce a dus la scăderea nivelului lacului și la alte probleme în gestionarea situației.
Probleme sistemice în gestionarea barajelor
Profesorul Popescu a evidențiat că „bâlbele și contradicțiile din spațiul public” reflectă o lipsă de comunicare și coordonare între decidenți, precum și o absență a viziunii pe termen lung. El a afirmat că funcționarea fără rezerve de apă, ca în cazul Paltinu, este o dovadă a deficiențelor în operare și a lipsei de anticipare.
Deficitul de ingineri hidrotehnici
România se află într-o situație delicată din cauza deficitului de ingineri hidrotehnici, iar profesorul Popescu a subliniat că expertiza marilor baraje este gestionată de un număr foarte mic de specialiști. El a subliniat că tinerii nu sunt atrași spre acest domeniu, ceea ce duce la o criză de competență în sector.
Necesitatea de intervenții urgente
Operațiunile de mentenanță și actualizare a barajelor pot dura între doi și trei ani, dar procedurile administrative pot fi de trei sau patru ori mai lungi. Popescu a insistat asupra necesității de a asigura continuarea finanțării și simplificarea proceselor administrative pentru a preveni degradarea infrastructurii. „Paltinu este doar un exemplu; aceeași situație se regăsește și în cazul altor baraje din aval”, a adăugat el.
Apel pentru o nouă generație de specialiști
Profesorul Cătălin Popescu a subliniat urgența formării unei noi generații de ingineri, precum și necesitatea implementării unor politici publice care să încurajeze tinerii specialiști să se îndrepte către domeniul hidrotehnic. Altfel, România riscă să se confrunte cu probleme tot mai mari în gestionarea infrastructurii hidrotehnice.
În concluzie, criza de la Barajul Paltinu subliniază nevoia urgentă de reforme în domeniul hidrotehnicii din România, pentru a preveni repetarea unor situații de urgență care afectează mii de oameni.
