Așteptările românilor pentru 2026
Conform unui sondaj realizat de IRES, economia, inflația și costurile vieții rămân principalele surse de îngrijorare pentru români la începutul anului 2026. Peste 70% dintre respondenți se declară îngrijorați „în mare” sau „foarte mare” măsură de evoluția prețurilor și de presiunea financiară asupra traiului zilnic. Această temă este cu mult înaintea altor preocupări, precum situația politică din România și cea internațională, ambele fiind considerate îngrijorătoare de peste jumătate dintre români.
Percepția asupra anului 2026
Românii au o percepție negativă asupra anului 2026, cu doar 27% dintre ei crezând că acesta va fi mai bun pentru România, în scădere cu 12 puncte procentuale față de cei care cred că va fi mai bun pentru ei înșiși. Aproape 44% anticipează că 2026 va fi un an mai rău pentru țară, dintre care 19% consideră că va fi „puțin mai rău”, iar 35% că va fi „mult mai rău”. Aproape 20% dintre români estimează că situația României va rămâne neschimbată.
Cererea românilor către stat
Românii au indicat clar prioritățile pe care le așteaptă de la autorități în 2026. Reducerea prețurilor este menționată de 25% dintre respondenți ca fiind cea mai importantă direcție de acțiune, urmată de combaterea corupției (23%) și creșterea salariilor (18%). Investițiile în sănătate sunt indicate de 10% dintre respondenți, îmbunătățirea educației de 8%, iar siguranța și apărarea țării de 7%. Alte teme, precum infrastructura rutieră, digitalizarea administrației publice și sistemul electoral, sunt percepute ca priorități secundare.
Neîncrederea în Guvern
În ciuda așteptărilor clare exprimate de populație, încrederea în capacitatea Guvernului de a gestiona dezechilibrele economice este scăzută. Doar 24% dintre români au multă sau foarte multă încredere că Executivul va reuși să reducă deficitul bugetar în următorii doi ani, în timp ce aproape trei sferturi dintre respondenți au puțină sau deloc încredere în acest obiectiv, subliniind astfel ruptura dintre așteptările publice și percepția asupra capacității statului de a livra rezultate.
Speranțe personale versus pesimism național
Românii intră în 2026 cu o speranță prudentă legată de situația personală, aproape 40% anticipând că anul va fi mai bun pentru ei. În contrast, pesimismul prevalează la nivel național, cu multe persoane neîncrezătoare în capacitatea statului de a produce schimbări concrete. Românii nu cer transformări spectaculoase, ci solicită costuri de trai mai suportabile, corectitudine și predictibilitate, precum și reducerea conflictelor economice și sociale.
Proiecții și așteptări pentru 2026
- Stabilitate personală – Românii speră la păstrarea sau îmbunătățirea situației personale.
- Economia, sursa principală de anxietate – Inflația și costurile vieții sunt priorități emoționale.
- Sănătatea și stabilitatea financiară – Nevoi de bază considerate esențiale.
- Reducerea conflictelor sociale și politice – Așteptări exprimate de aproape 20% dintre români.
- Pesimism persistent față de evoluția României – Aproape 50% cred că 2026 va fi un an mai rău pentru țară.
- Reducerea prețurilor – Cerința principală adresată statului.
- Combaterea corupției – O temă constantă de așteptare publică.
- Sănătatea, educația, siguranța și apărarea – Priorități-cheie pentru guvernanți.
- Neîncredere în Guvern – Scăzută în gestionarea deficitului bugetar.
- Războiul din Ucraina – Perceput ca un risc de durată, cu temeri de prelungire.
În concluzie, așteptările românilor pentru 2026 sunt marcate de o combinație de speranță personală și pesimism colectiv, cu accent pe nevoia de stabilitate economică și corectitudine din partea statului.
