Seism pe scena politică: analiza anulării alegerilor din România
Ungaria analizează pentru prima dată anularea alegerilor din România, printr-o inițiativă oficială a think-tank-ului ungar MCC Bruxelles, care va publica un raport dedicat. Această acțiune survine într-un context european în care acuzațiile de manipulare electorală și presiune instituțională sunt tot mai frecvente.
Observatorul pentru Interferența în Democrație
MCC Bruxelles a lansat Observatorul pentru Interferența în Democrație (DIO), o structură menită să documenteze influențele externe asupra proceselor electorale. România este considerată un studiu de caz esențial, având în vedere sensibilitatea subiectului.
Direcțiile de analiză ale DIO
Scopul DIO este de a investiga modul în care alegerile sunt influențate din exterior prin mecanisme instituționale, financiare și digitale. Analiza va viza patru direcții principale: mediul informațional și guvernanța digitală a Uniunii Europene, ecosistemele de finanțare, mecanismele de presiune instituțională și narațiunile publice asociate măsurilor excepționale în numele democrației.
Interferența instituționalizată în România
MCC Bruxelles susține că anularea alegerilor prezidențiale din 2024-2025 este un exemplu clar de interferență instituționalizată, rezultat al coordonării între instituțiile europene, autoritățile naționale și platformele digitale, totul sub umbrela Legii privind Serviciile Digitale (DSA).
Refuzurile de acces la documente oficiale
Organizația a solicitat acces la documente ale Comisiei Europene legate de aplicarea DSA în contextul alegerilor din România, cererea fiind respinsă. Justificarea a fost că prevederile DSA au prioritate față de regulamentele de transparență ale Uniunii Europene, o decizie confirmată de Ombudsmanul European pe 19 decembrie 2025.
Influența asupra dezbaterii democratice
MCC face referire la documente publicate de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților din SUA, care indică o „guvernanță a conținutului instituționalizată” ce afectează dezbaterea democratică în mai multe state europene, inclusiv România.
Un model de intervenție repetitiv
Cazul României este văzut ca parte a unui model repetitiv, descris de MCC ca un „manual de intervenție” care implică construirea unei narațiuni despre interferență străină și mobilizarea rețelelor de ONG-uri finanțate din fonduri UE.
Critici și reacții politice
În Ungaria, liderul opoziției a invocat exemplul României, cerând aplicarea strictă a DSA pentru combaterea „dezinformării”. MCC Bruxelles este, de asemenea, criticat pentru legăturile cu guvernul lui Viktor Orbán și acuzațiile de promovare a unei agende anti-UE.
Concluzie
Anunțul MCC privind investigarea alegerilor anulate din România marchează o schimbare de paradigmă, aducând în prim-plan un episod semnificativ din politica românească și ridicând întrebări importante la nivel european.




