Planul de a masca dezastrul din Prahova
Documentele recente arată că oficialii din cadrul Ministerului Mediului, inclusiv Diana Buzoianu, știau de aproape două luni despre riscurile generate de lucrările de golire a lacurilor Vidraru și Paltinu, însă nu au avut nicio obiecție publică. În urmă cu o săptămână, Buzoianu nu părea îngrijorată în legătură cu riscurile, în ciuda mesajelor Ro-Alert emise pentru municipiul Moreni, unde peste 15.000 de oameni au rămas fără apă.
Informații despre riscurile de turbiditate
Se confirmă că, în cadrul unei întâlniri care a avut loc la Paltinu, Diana Buzoianu și oficialii de la Hidroelectrica și Apele Române au discutat despre urgența situației. Documentele arată că ministrul Mediului era conștient de riscul de turbiditate în apa lacului Paltinu, dar a ales să nu comunice public aceste informații.
Declarații oficiale privind reluarea furnizării apei
Prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, a declarat că procesul de tratare a apei a început și că există speranțe că apa va fi redată populației mai devreme decât termenul estimat de luni. Florin Ghiță, directorul general al Apelor Române, a exprimat aceeași speranță, afirmând că este posibil ca în acest weekend să fie disponibilă apă la robinet.
Critici și responsabilități
Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, a intervenit în apărarea ministrei Mediului, după ce PSD a cerut demisia acesteia. El a subliniat necesitatea de a identifica vinovații, menționând că, în opinia sa, responsabilitatea revine Apelor Române, care nu au anticipat corect pericolele generate de condițiile meteorologice.
Impactul asupra populației
Locuitorii din Câmpina se confruntă cu o criză acută de apă, fără acces la aprovizionare timp de cinci zile, stând la cozi pentru câteva sticle de apă. Aceștia își exprimă frustrarea față de autoritățile responsabile, acuzându-le de lipsă de acțiune și suport.
Concluzie: Situația din Prahova evidențiază nevoia urgentă de transparență și responsabilitate din partea autorităților, în fața crizei de apă care afectează comunitățile locale. De asemenea, ridică întrebări serioase privind gestionarea riscurilor de mediu și comunicarea acestora către public.
