Implicarea lui George Soroș în politica românească
George Soroș, miliardar cunoscut pentru activitățile sale prin organizații non-guvernamentale la nivel global, a început să se implice activ în politica din România începând cu anul 1996, când Emil Constantinescu a ajuns la putere. Organizațiile fondate de Soroș au jucat un rol semnificativ în reformele guvernamentale, în special în domeniile administrației publice, justiției și educației.
Strategia de influență politică
În raportul din 1997 al fundațiilor lui Soroș, se menționează că rețeaua sa a început să capete influență politică și acces la deciziile guvernamentale. Soroș a subliniat necesitatea schimbării abordării de la opoziție la parteneriat cu statul, după șase ani de confruntări cu un sistem care refuza să împărtășească puterea.
Rolul activ al fundației în restructurarea puterii
Soroș a recunoscut că fundația sa a avut un rol activ în restructurarea sistemului de putere din România. Aceasta a fost primul donator major care a susținut dezvoltarea societății civile, având scopul de a crea parteneriate cu statul. Raportul din 1997 detaliază intențiile fundației de a contribui la reformele guvernamentale, în ciuda reticenței autorităților române.
Inițiativele din domeniul public
În iunie 1997, Soroș a decis să intensifice implicarea sa prin inițiative în domenii care sunt, în mod tradițional, responsabilitatea statului, precum administrația publică, reforma legislativă, educația și sănătatea. În august 1997, a fost creată la București „Fundația pentru o Societate Deschisă”, o filială a organizației cunoscute la nivel mondial. Raportul de 100 de pagini detaliază direcțiile de acțiune propuse în guvernare, justiție și educație.
Contribuția la mobilitatea internațională a românilor
Soroș a afirmat că bursele oferite de fundația sa au ajutat mulți români să ajungă în Occident, subliniind că acestea au fost destinate să acopere lipsurile sistematice din perioada comunistă.
Concluzie
Implicarea lui George Soroș în politica românească a avut un impact semnificativ asupra reformelor post-revoluționare, influențând direcțiile de dezvoltare ale societății civile și relația dintre stat și organizațiile non-guvernamentale.




