Curtea de Apel Ploiești restituie dosarul lui Sebastian Ghiță
Curtea de Apel Ploiești a restituit la DNA dosarul ”Taxă pentru contracte IT”, în care fostul deputat PSD, Sebastian Ghiță, a fost trimis în judecată în octombrie 2022. Decizia instanței este definitivă, iar contestațiile DNA și ale inculpaților au fost respinse. Tribunalul Prahova a constatat neregularitatea dosarului, inclusiv excluderea mai multor probe esențiale.
Neregularități în dosar
Judecătorul de Cameră Preliminară a stabilit că rechizitoriul emis de DNA este neregulamentar, având o descriere insuficientă a elementelor materiale referitoare la infracțiunile imputate lui Ghiță și altor inculpați. Au fost excluse probele legate de tranzacții financiare și declarații ale martorilor cu identitate protejată, conform deciziilor Curții Constituționale.
Acuzările aduse lui Sebastian Ghiță
Sebastian Ghiță este acuzat de trafic de influență și instigare la fals. Alături de el, au fost trimiși în judecată Cristian Anăstăsescu, fostul său cumnat, și Bogdan Padiu, un fost coleg de liceu. Dosarul a fost deschis în februarie 2017, iar procurorii susțin că Ghiță ar fi vămuit contractele IT acordate de stat, obținând comisioane sub forma unor contracte fictive între firmele sale și companiile IT care primeau contractele de la stat.
Detalii despre comisioanele obținute
Între 2010 și 2014, Ghiță ar fi primit comisioane de aproape 30 de milioane de lei. Acestea erau realizate prin contracte fictive încheiate între companiile controlate de el, precum Asesoft și Teamnet, și diverse companii IT. Ghiță ar fi intervenit pe lângă oficiali guvernamentali pentru a facilita obținerea de contracte.
Contracte importante implicate
Printre contractele obținute se numără cele cu Transelectrica, CNAS și Ministerul Mediului. De exemplu, între 2007 și 2008, Ghiță ar fi primit peste 4,1 milioane de lei pentru a ajuta UTI Systems să obțină contracte cu Transelectrica. De asemenea, între 2013 și 2014, ar fi obținut aproape 6 milioane de lei pentru un contract de implementare a „Dosarului Electronic de Sănătate” de la CNAS.
Fugă din țară și cunoștințe despre anchetă
Ghiță ar fi avut cunoștință despre dosarul penal înainte de a părăsi țara în decembrie 2016, după ce și-a pierdut imunitatea parlamentară. Mărturiile indică faptul că el era conștient de denunțurile formulate împotriva sa, ceea ce sugerează o anticipare a acțiunilor legale împotriva sa.
Concluzie
Acuzațiile aduse lui Sebastian Ghiță reflectă grave probleme de corupție și ilegalitate în gestionarea contractelor guvernamentale, iar restituirea dosarului la DNA evidențiază deficiențele procesuale care ar putea afecta justiția în acest caz.
