Angajamentele Rusiei față de Iran
Rusia își menține angajamentele față de Iran, în ciuda presiunilor și avertismentelor venite din partea Statelor Unite. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a subliniat că Moscova va continua cooperarea bilaterală și implementarea proiectelor comune, indiferent de tensiunile geopolitice.
Critica la adresa Washingtonului
Lavrov a caracterizat comportamentul Washingtonului drept „nesigur” și a menționat că Rusia rămâne deschisă dialogului cu SUA. Însă, relația cu Teheranul, bazată pe acorduri între liderii celor două țări, nu poate fi influențată de presiuni externe.
Proiecte strategice între Rusia și Iran
„Nu cred că vreo terță parte poate schimba natura fundamentală a relațiilor dintre Moscova și Teheran. Aceasta se bazează pe acordurile încheiate între președinții Federației Ruse și ai Republicii Islamice Iran. Ea servește intereselor ambelor state și ale celor două popoare. Este concretizată într-o serie de proiecte practice, materiale, cum ar fi construcția centralei nucleare Bushehr, implementarea planurilor de infrastructură de transport, cum este Coridorul Nord-Sud, și multe alte probleme care se află pe agenda relațiilor ruso-iraniene și care au o importanță deosebită pentru dezvoltarea întregii regiuni.”
Presiuni din partea Statelor Unite
Declarațiile oficialului rus vin pe fondul amenințărilor din partea Washingtonului cu noi presiuni tarifare asupra Moscovei, menite să limiteze cooperarea ruso-iraniană. În ciuda acestor tensiuni, Rusia a afirmat că va continua proiectele strategice cu Iranul, inclusiv cele din domeniul nuclear civil și al infrastructurii regionale.
Importanța proiectelor pentru stabilitatea regională
Lavrov a subliniat că aceste proiecte sunt esențiale nu doar pentru Rusia și Iran, ci și pentru stabilitatea și dezvoltarea regiunii eurasiatice, evidențiind că Moscova nu intenționează să își ajusteze politica externă în funcție de presiunile americane.
În concluzie, poziția fermă a Rusiei față de Iran și continuarea colaborării strategice în ciuda presiunilor externe sugerează o consolidare a relațiilor bilaterale, cu implicații semnificative pentru stabilitatea regiunii eurasiatice.
