Provocările economice post „balul bugetar”
Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că România se confruntă cu un deficit bugetar alarmant. După un deficit de 9% din PIB în 2024, un an fără crize majore, românii vor fi nevoiți să facă sacrificii, în special cei cu venituri mici. Rădulescu a subliniat gravitatea situației, afirmând că un deficit de 9% înseamnă că, practic, o lună din an s-a trăit pe datorie.
Reducerea deficitului și impactul asupra populației
Rădulescu a evidențiat că măsurile fiscale, precum majorarea TVA-ului și a accizei la carburant, au fost implementate pentru a reduce deficitul public. Deși se estimează o scădere a deficitului la aproximativ 8% în 2024, aceasta nu va aduce o ameliorare semnificativă pentru cei cu venituri mici, care resimt cel mai acut povara economică.
Blocajele politice și cheltuielile administrației
Specialistul a menționat că blocajele politice ar putea împiedica reducerea cheltuielilor administrației publice. Promisiunea Guvernului de a reduce cheltuielile cu 10% este probabil să fie inclusă în bugetul actual, dar aceasta nu va avea un impact major asupra economiei.
Pensiile și întreprinderile de stat
Rădulescu a subliniat că nu s-au adoptat măsuri suficiente în ceea ce privește întreprinderile de stat și pensiile magistraților, care sunt printre cele mai mari din lume. El a pus accent pe necesitatea de a aborda aceste probleme, având în vedere că România trăiește pe datorie și că, în cele din urmă, va trebui să plătească datoriile acumulate.
Concluzie
România se află într-o situație economică precară, cu un deficit bugetar ridicat care afectează în mod disproporționat populația cu venituri mici. Măsurile fiscale adoptate sunt insuficiente pentru a remedia criza economică, iar blocajele politice riscă să agraveze situația în continuare.
