Nevoile de Finanțare ale României în 2026
România se pregătește să atragă împrumuturi record, estimate între 275 și 285 de miliarde de lei (aproximativ 63-65 de miliarde de dolari) în 2026. Anunțul a fost făcut de directorul general al Trezoreriei Statului, Ștefan Nanu, într-un interviu pentru Reuters. În ciuda presiunii crescânde pe împrumuturi, autoritățile intenționează să limiteze costurile datoriei publice printr-un mix de măsuri de refinanțare și prefinanțare.
Deficitul Bugetar și Ajustările Necesare
Deficitul bugetar estimat pentru anul următor se va situa între 6% și 6,5% din PIB, o îmbunătățire semnificativă față de ținta de 8,4% pentru 2025 și peste 9% înregistrat în 2024. Reducerea deficitului este esențială pentru România, care se confruntă cu cel mai mare dezechilibru bugetar din Uniunea Europeană, în contextul presiunilor din partea Bruxelles-ului pentru disciplină fiscală.
Refinanțarea Datoriei Publice
O provocare majoră pentru stat va fi suma semnificativă care trebuie refinanțată în 2025, estimată la peste 150 de miliarde de lei, comparativ cu 99 de miliarde de lei în 2024. Această creștere este explicată de emisiunile pe termen scurt lansate în prima parte a anului, în condiții de piață dificile. Din acest motiv, statul a început să recurgă la prefinanțare și gestionarea pasivelor din 2024, pentru a reduce presiunea financiară din 2025.
Strategii de Finanțare pentru 2026
Trezoreria a majorat ținta de finanțare pentru 2025 la 269 de miliarde de lei, cu 10 miliarde mai mult decât planul inițial, pentru a acoperi necesarul de început al anului 2026. De asemenea, autoritățile au efectuat o operațiune de schimb pentru euroobligațiunile scadente în octombrie, reducând rambursările externe din 2025 la 3,5 miliarde de euro, față de 4,25 miliarde estimate inițial.
Reducerea Emisiunilor de Euroobligațiuni
În 2026, România își propune să limiteze oferta brută de euroobligațiuni la aproximativ 10 miliarde de euro, mult sub cele 16 miliarde de euro emise în acest an. Autoritățile încearcă să reducă dependența de piețele externe, bazându-se pe surse de finanțare „non-piață”, cum ar fi:
- aproximativ 6 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și reziliență (PNRR),
- accesarea noului mecanism european pentru finanțarea apărării – SAFE,
- 1,5 miliarde de euro de la instituții financiare internaționale precum Banca Mondială și BERD,
- circa 3 miliarde de euro din plasamente private, în principal împrumuturi, unele deja în discuții avansate.
Această diversificare va reduce presiunea pe piețele financiare.
Impactul Întârzierii Bugetului
Adoptarea bugetului pentru anul viitor ar putea fi amânată, ceea ce ar putea afecta calendarul emisiunilor de la începutul lui 2026, inclusiv plasamentele private din ianuarie și prima emisiune de euroobligațiuni din an. Guvernul de coaliție a implementat deja unele creșteri de taxe și a început să reducă cheltuielile, dar mai multe măsuri așteaptă încă aprobarea.
Concluzie
Aceste măsuri de ajustare și diversificare a surselor de finanțare sunt esențiale pentru asigurarea stabilității financiare a României în fața provocărilor economice viitoare și pentru reducerea deficitului bugetar în contextul presiunilor externe.
