România rămâne în afara Uniunii Monetare
Bulgaria a devenit, pe 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat membru al zonei euro, în timp ce România continuă să nu adopte moneda unică europeană. Motivele principale pentru care România rămâne în afara zonei euro includ deficitul bugetar ridicat, dezechilibrele fiscale și lipsa unui consens politic privind adoptarea euro.
Deficitul bugetar și opinia publicului
În prezent, România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar stabilizarea finanțelor publice este un obstacol major în calea aderării la zona euro. Potrivit sondajului Eurobarometru pentru Comisia Europeană, sprijinul public pentru adoptarea monedei euro în România este de aproximativ 59%. Analiștii estimează că va dura câțiva ani până când România își va stabiliza finanțele pentru a avea o perspectivă realistă de aderare.
Contextul internațional al aderării
În comparație, Ungaria, care are un sprijin public de aproximativ 72% pentru adoptarea euro, se confruntă cu blocaje politice. Premierul Viktor Orbán se opune integrării mai profunde cu Uniunea Europeană, iar Constituția țării consacră forintul ca monedă națională, necesitând o majoritate parlamentară extinsă pentru orice modificare. De asemenea, Polonia, cu un sprijin public de aproximativ 45%, nu lucrează la adoptarea euro, iar liderii politici consideră că aderarea ar putea amenința interesele naționale.
În Cehia, sprijinul public pentru euro este de aproximativ 30%, iar guvernul nu are planuri concrete pentru adoptare din cauza temerilor legate de asumarea obligațiilor financiare. Suedia a respins adopția euro în urma referendumului din 2003, iar sprijinul a rămas moderat, influențat de partidele populiste eurosceptice. Danemarca beneficiază de o clauză de excepție care îi permite să rămână în afara zonei euro, cu un sprijin public de aproximativ 33% pentru adoptarea monedei comune.
Concluzie
România, în contextul instabilității financiare și al lipsei consensului politic, rămâne în afara zonei euro, iar perspectivele de aderare sunt limitate în următorii ani, ceea ce subliniază provocările economice și politice cu care se confruntă țara.
