România în fața unei provocări demografice
Conform statisticilor oficiale, România se confruntă cu o scădere a populației, cauzată în principal de sporul natural negativ, care s-a ridicat la minus 101.800 de persoane. La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă din mediul urban era de 9,768 milioane de persoane, înregistrând o scădere de 1,3% față de aceeași dată din 2024.
Populația feminină
În perioada analizată, populația feminină era de 9,777 milioane de persoane, în scădere cu 0,2% comparativ cu perioada anterioară.
Îmbătrânirea demografică
Datele furnizate de INS evidențiază adâncirea procesului de îmbătrânire demografică. Ponderea populației vârstnice (de 65 de ani și peste) a crescut de la 20% la 20,3% între 1 ianuarie 2024 și 1 ianuarie 2025. În același interval, ponderea populației de 0-14 ani a scăzut de la 15,9% la 15,6%. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 125,8 la 130 de persoane vârstnice la o sută de persoane tinere.
Raportul de dependență demografică
Raportul de dependență demografică a stagnat la 56,1 de persoane tinere și vârstnice la o sută de persoane adulte la începutul anului 2025.
Soldul migrației internaționale
În 2024, soldul migrației internaționale a fost pozitiv, numărul imigranților depășind numărul emigranților cu 58.800 de persoane. România a continuat să fie o țară de imigrare, însă soldul migrației, în scădere față de anii anteriori, nu a reușit să compenseze sporul natural negativ de minus 102.000 de persoane. Astfel, populația rezidentă a României a scăzut la 1 ianuarie 2025 comparativ cu aceeași dată a anului anterior.
Demografia emigranților și imigranților
În cursul anului 2024, bărbații au reprezentat majoritatea atât în rândul emigranților (57,6%), cât și în cel al imigranților (58,3%).
Concluzie
Provocările demografice cu care se confruntă România, inclusiv scăderea populației și îmbătrânirea accelerată a societății, necesită măsuri strategice pentru a asigura un viitor sustenabil pentru generațiile următoare.
