Directiva Comisiei Europene
Comisia Europeană impune ca până în anul 2030 să existe 25.000 de kilometri de râuri cu curgere liberă, fără baraje. Guvernul României se aliniază acestei directive, pregătindu-se să demoleze mai multe baraje pentru a permite circulația liberă a faunei acvatice.
Motivația pentru demolarea barajelor
Directivele Uniunii Europene cer demolarea barajelor pentru a restabili cursurile naturale ale râurilor, facilitând astfel migrarea peștilor și a altor organisme acvatice. Aceste măsuri au condus la modificări legislative în România, care acum permit demolarea sau închiderea barajelor într-un mod mai simplu, la cererea deținătorilor sau prin decizia instanțelor.
Implicarea ONG-urilor
Organizațiile non-guvernamentale pot solicita desființarea barajelor pe motiv că acestea afectează mediul. Un exemplu relevant este barajul de la Răstolița, care a fost finalizat în proporție de 90%, dar nu a fost pus în funcțiune din cauza contestațiilor formulate de ONG-uri.
Impactul asupra hidroenergeticii și siguranței
Demolarea barajelor ridică întrebări importante legate de producția de energie hidroenergetică și protecția împotriva inundațiilor. Directivele europene prioritizează libera circulație a peștilor, chiar dacă aceasta implică sacrificarea unor investiții strategice în infrastructura energetică a României.
Concluzie
Deciziile de demolare a barajelor pot avea consecințe semnificative asupra securității energetice și managementului apelor în România, generând dezbateri asupra echilibrului între conservarea mediului și necesitățile economice ale țării.
