România, în fața Curții Europene din cauza neîndeplinirii obligațiilor de monitorizare a calității aerului
Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea reglementărilor privind monitorizarea calității aerului. Autoritățile europene acuză România că nu dispune de o rețea de măsurare a poluării conform standardelor impuse de Uniunea Europeană.
Problemele detectate de Comisia Europeană
Conform Comisiei, România nu a instalat suficiente puncte de măsurare, iar unele dintre acestea sunt amplasate greșit. Datele colectate nu sunt de încredere, ceea ce împiedică evaluarea corectă a nivelului poluării și adoptarea de măsuri eficiente. Principalele substanțe poluante menționate includ particulele fine PM10 și PM2.5, dioxidul de sulf, oxizii de azot, metalele grele și benzo[a]pirenul, care afectează direct sănătatea populației.
Avertizări repetate din partea Comisiei Europene
Comisia Europeană a avertizat România cu privire la aceste probleme încă din 2017, continuând cu alte avertizări în 2019 și 2023, însă autoritățile române nu au implementat schimbările necesare pentru a remedia situația. Deși rețeaua națională de monitorizare a suferit unele modernizări, Bruxelles-ul consideră că „există în continuare lacune semnificative”.
Posibile consecințe
În concluzie, Comisia Europeană consideră că eforturile României sunt insuficiente și a decis să trimită cazul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce ar putea conduce la sancțiuni financiare. Directivele europene privind calitatea aerului fac parte din strategia UE pentru reducerea poluării până în 2030 și obligă toate statele membre să asigure o monitorizare corectă a aerului respirat de cetățeni.
Acest demers al Comisiei Europene subliniază gravitatea problemei poluării în România și necesitatea urgentă de acțiuni eficiente pentru protejarea sănătății publice.
