Contextul impozitării averilor în Norvegia
Norvegia se confruntă cu o problemă semnificativă legată de impozitul pe avere, care a determinat sute de milionari să părăsească țara. Borger Borgenhaug, un magnat imobiliar, a ales să se mute în Elveția în 2022 pentru a scăpa de impozitul pe avere majorat, care contribuie la egalitatea socială din țară. Deși impozitul pe avere a fost introdus în 1892, recent a devenit tot mai contestat, în special în contextul alegerilor din septembrie 2023, care au readus Partidul Laburist la putere.
Structura impozitului pe avere
Impozitul pe avere în Norvegia este stabilit la 1% pentru averile nete între 1,76 milioane și 20,7 milioane de coroane (174.000 – 2 milioane de dolari) și 1,1% pentru sumele care depășesc această limită. În 2023, aproximativ 671.639 de persoane, adică 12% din populația Norvegiei, au plătit acest impozit. Locuințele principale beneficiază de o reducere de 75% din valoarea estimată, iar acțiunile și proprietățile comerciale de o reducere de 20%. De asemenea, datoriile sunt deductibile, iar activele din străinătate sunt incluse în calculul impozitului.
Exodul bogaților
Modificările fiscale recente au dus la o creștere semnificativă a numărului de milionari care părăsesc Norvegia. În 2022, 261 de rezidenți cu averi de peste 10 milioane de coroane au emigrat, iar în 2023, numărul a fost de 254, mai mult decât dublul ratei obișnuite înainte de majorarea impozitului. Clasamentul celor mai bogați 400 de oameni din Norvegia arată că 105 dintre aceștia locuiesc acum în străinătate sau și-au transferat averea. Această migrație a fost evidențiată prin expunerea fotografică a acestora pe un „perete al rușinii” de către Partidul Socialist de Stânga.
Argumentele pro și contra impozitului pe avere
Susținătorii impozitului pe avere afirmă că acesta acționează ca un mecanism de redistribuire, contribuind la egalitatea socială. Veniturile din acest impozit au crescut, reprezentând acum 0,6% din PIB, o sumă semnificativă în contextul financiar al țării. Vice-ministrul finanțelor, Ellen Reitan, a subliniat că impozitul pe avere face sistemul fiscal mai progresiv decât impozitul pe venit.
Criticii, pe de altă parte, susțin că impozitul descurajează proprietatea și afectează antreprenoriatul. Aproximativ 40% dintre emigranți sunt proprietari de afaceri, iar cercetătorii estimează că modificările fiscale vor reduce producția Norvegiei cu 1,3% pe termen lung. Fondatorii de start-up-uri se confruntă cu dificultăți, plătind impozite pe capital înainte de a obține profituri.
Compararea modelului norvegian cu alte țări
Până în prezent, alte țări nu au adoptat un model similar cu cel al Norvegiei. Franța a renunțat la un impozit pe averile mari, în timp ce Marea Britanie a exclus introducerea unui impozit formal pe avere. Italia își înăsprește regimul fiscal pentru străinii bogați, fără a crește impozitele pe moșteniri. Această situație sugerează că modelul norvegian este unic, având în vedere coeziunea socială și bogăția petrolieră a țării, care pot face replicarea acestuia dificilă.
Concluzie
Impozitul pe avere din Norvegia ilustrează un compromis complex între egalitate socială și stimularea antreprenoriatului. Exodul bogaților și impactul asupra economiei subliniază necesitatea unei negocieri fiscale cuprinzătoare pentru a găsi un echilibru între venituri și dezvoltarea economică.
