Declarația lui Donald Trump la Davos
Prezent la summitul de la Davos, președintele american Donald Trump a anunțat că Vladimir Putin a acceptat invitația de a se alătura „Consiliului pentru Pace”, o inițiativă propusă ca alternativă la Organizația Națiunilor Unite. Trump a afirmat: „A fost invitat. A acceptat”, subliniind că liderul rus a răspuns pozitiv propunerii venite din partea Washingtonului.
Poziția Kremlinului
Vladimir Putin a confirmat primirea invitației printr-un comunicat oficial, exprimându-și aprecierea față de oferta președintelui SUA. El a menționat că Rusia susține eforturile de consolidare a stabilității internaționale și a cerut Ministerului Afacerilor Externe să analizeze documentele primite și să consulte partenerii strategici înainte de a oferi un răspuns oficial. Putin a subliniat că propunerea vizează în principal Orientul Mijlociu, concentrându-se pe problemele poporului palestinian și pe situația umanitară din Gaza.
Contribuția financiară a Rusiei
Putin a menționat posibilitatea ca Rusia să contribuie financiar la Consiliul pentru Pace, avansând suma de un miliard de dolari, care ar putea proveni din activele rusești înghețate în urma conflictului din Ucraina. El a sugerat ca aceste fonduri să fie utilizate pentru reconstrucția teritoriilor afectate de ostilități, după încheierea unui acord de pace cu Ucraina.
Scopul Consiliului pentru Pace
Consiliul pentru Pace, conform informațiilor de la Casa Albă, are ca obiectiv principal conturarea unui plan pentru a pune capăt războiului din Fâșia Gaza. Putin a subliniat importanța cadrului internațional în gestionarea conflictului din Orientul Mijlociu, subliniind că este esențial ca procesul să avanseze spre o soluție pe termen lung, bazată pe deciziile ONU.
Aderarea statelor la Consiliu
Până în prezent, 35 de lideri mondiali au acceptat invitația de a se alătura Consiliului pentru Pace, din aproximativ 50 de invitații trimise. Printre statele care au răspuns favorabil se numără Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar, Egipt, dar și Armenia și Azerbaidjan. De asemenea, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a acceptat invitația, marcând o apropiere între Washington și Minsk.
Refuzuri și reacții prudente
Mai mulți aliați apropiați ai Statelor Unite au reacționat cu prudență, Norvegia și Suedia refuzând invitația. În Italia, ministrul economiei a declarat că aderarea pare problematică, iar Franța a confirmat că nu intenționează să se alăture, ceea ce a generat amenințări din partea lui Trump cu impunerea de tarife mari pentru vinurile și șampania franceză.
Poziții neclare din partea altor state
Canada a acceptat „în principiu” invitația, dar detaliile sunt în negociere. Marea Britanie, Germania și Japonia nu au comunicat o poziție publică definită. Ucraina analizează invitația, dar președintele Zelenski a exprimat dificultatea de a participa la un consiliu alături de Rusia. Vaticanul evaluează propunerea adresată Papei Leon.
Analiza României
În România, președintele Nicușor Dan a anunțat inițierea unui proces de analiză a implicațiilor Cartei Consiliului pentru Pace, având în vedere angajamentele internaționale asumate anterior de România.
Concluzie
Inițiativa Consiliului pentru Pace, susținută de Donald Trump, are potențialul de a influența semnificativ dinamica relațiilor internaționale, generând atât sprijin din partea unor state, cât și refuzuri din partea altora, ceea ce reflectă complexitatea contextului geopolitic actual.
