Conflictul Poloniei cu Bruxelles-ul
Președintele polonez Karol Nawrocki a anunțat că Polonia nu va implementa pactul european privind migrația și azilul, intrând astfel într-un conflict deschis cu instituțiile europene. Nawrocki, aflat la conducerea țării din 6 august 2025, a transmis această poziție într-o scrisoare oficială adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, datată 7 octombrie.
Poziția Poloniei privind migrația
„Nu voi consimți la punerea în aplicare a pactului privind migrația și azilul în Polonia,” a afirmat Nawrocki, subliniind că Bruxelles-ul trebuie să țină cont de poziția Poloniei în conturarea viitoarelor planuri în domeniul migrației. Această atitudine reflectă angajamentele asumate în campania electorală, Nawrocki promițând blocarea mecanismelor europene de relocare obligatorie a imigranților.
Sprijinul Guvernului polonez
Marcin Przydacz, șeful Biroului prezidențial pentru politică internațională, a declarat că demersul președintelui este „oportun” și a subliniat că Polonia nu va accepta nicio decizie care ar afecta securitatea sa internă. Deși Palatul Prezidențial și Guvernul de la Varșovia sunt pe poziții politice opuse, ministrul de interne Marcin Kierwiński a adoptat aceeași poziție, afirmând că Polonia rămâne deschisă cooperării europene, dar respinge orice formă de constrângere privind relocarea imigranților.
Sprijinul Ungariei
Premierul ungar Viktor Orbán a transmis un mesaj de sprijin către Varșovia, menționând că atât Polonia, cât și Ungaria refuză să pună în aplicare pactul privind migrația. Orbán a sugerat formarea unei alianțe de state est-europene care contestă politica impusă de Bruxelles privind distribuirea imigranților.
Planul Poloniei pentru gestionarea migrației
Președintele Nawrocki urmărește să blocheze implementarea mecanismului de relocare obligatorie, subliniind că migrația ilegală reprezintă o provocare pentru Uniune. El propune soluții care vizează cauzele profunde ale fenomenului, inclusiv intensificarea luptei împotriva traficanților și consolidarea protecției frontierelor externe. Polonia își exprimă, de asemenea, disponibilitatea de a colabora cu partenerii europeni în domenii precum schimbul de informații și sprijinul logistic.
Consecințele conflictului cu Bruxelles-ul
Ungaria a solicitat o derogare oficială de la acordul adoptat privind distribuirea solicitanților de azil, continuând să opună rezistență politicilor Uniunii Europene. Conflictele dintre Polonia, Ungaria și Bruxelles reaprind dezbaterea despre suveranitatea națională și unitatea Uniunii Europene în gestionarea crizelor migratorii, subliniind o falie politică în interiorul Uniunii.
Aceste evoluții sugerează o continuare a tensiunilor între statele est-europene și instituțiile europene, cu potențiale implicații asupra politicii migratorii la nivel continental.
