Critica Guvernului Bolojan
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a acuzat Guvernul Bolojan de dezinformare prin intermediul statisticilor și a evidențiat că deficitul bugetar anunțat este o minciună contabilă. Peiu susține că statul român continuă să trăiască pe datorie, ascunzând plăți și manipulând fondurile europene, ceea ce conduce România spre stagnare economică și colaps bugetar.
Deficitul bugetar pe 2025
Guvernul se laudă cu un deficit bugetar de 146 de miliarde de lei pentru anul 2025, ceea ce reprezintă 7,65% din PIB, susținând că a scăzut deficitul cu 1% din PIB față de anul anterior. Totuși, Peiu afirmă că ambele cifre sunt înșelătoare, deoarece sunt prezentate doar pe baza înregistrărilor de numerar, fără a include plățile restante, care sunt semnificative.
Plăți restante și datoriile statului
Printre datoriile neplătite se numără aproximativ 9 miliarde de lei către furnizorii de gaze și electricitate, iar concediile medicale sunt plătite cu întârzieri de până la 2 ani. Astfel, deficitul bugetar real pentru 2024 ar fi fost de 9,3% din PIB, cu 0,65% mai mult decât cifra oficială. Această informație a fost comunicată contribuabililor români abia în martie 2025 de către Comisia Europeană.
Venituri și cheltuieli
Comparând veniturile curente (585 miliarde de lei) cu cheltuielile curente (745 miliarde de lei), se constată o creștere a deficitului de 160 miliarde de lei. Cheltuielile curente au crescut cu 12% față de 2024, în timp ce veniturile au crescut cu 10,3%. Fondurile europene au contribuit cu 75 miliarde de lei în 2025, dar cheltuielile de capital au crescut doar cu 2 miliarde de lei comparativ cu 2024.
Impactul asupra economiei
Pentru 2025, guvernul a beneficiat de 24,5 miliarde de lei în plus de la Uniunea Europeană, dar cheltuielile au crescut cu doar 16 miliarde de lei. Economia românească se află într-o stagnare, cu o creștere a PIB-ului nominal de 9%, care se datorează în întregime inflației. Veniturile din TVA au crescut cu 10,7%, fără a se reflecta în creșterea încasărilor, în timp ce impozitele directe au crescut datorită eliminării facilităților fiscale.
Concluzii finale
Păstrând un deficit bugetar aparent îmbunătățit, guvernul se bazează pe manipularea fondurilor europene și pe bunăvoința Comisiei Europene. Veniturile curente cresc mai încet decât cheltuielile curente, ceea ce sugerează că statul român operează cu costuri pe care nu și le permite. O eventuală reducere a încasărilor de la UE ar putea conduce la un colaps financiar.
