Activități lucrative ale deținuților din România
Potrivit datelor oficiale publicate de Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), tot mai mulți deținuți din România desfășoară activități lucrative. În luna octombrie, 7.311 persoane private de libertate au muncit la nivel național, atât în interiorul, cât și în exteriorul penitenciarelor. Valoarea serviciilor prestate de către aceștia a ajuns în 2025 la 110,3 milioane de lei, înregistrând o creștere de 30,5% față de anul anterior, când s-au raportat 84,5 milioane de lei.
Colaborarea cu angajatorii
Interesul angajatorilor pentru colaborarea cu penitenciarele este în creștere. În perioada septembrie-noiembrie 2025, au avut loc 33 de întâlniri de lucru în 36 de penitenciare, la care au participat peste 240 de operatori economici și reprezentanți ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, ai prefecturilor și ai autorităților locale. Angajatorii care încheie contracte cu penitenciarele beneficiază de facilități fiscale, ceea ce face colaborarea mai atractivă pentru sectorul privat.
Reglementarea activităților lucrative
Activitatea lucrativă a persoanelor private de libertate este reglementată de Legea nr. 254/2013. Aceasta permite penitenciarelor să încheie contracte de prestări servicii cu persoane fizice sau juridice pentru utilizarea forței de muncă a persoanelor condamnate. Munca poate fi desfășurată în diverse forme: în interiorul sau exteriorul penitenciarului, în regie proprie sau în caz de calamități, precum și în regim de voluntariat.
Nu toți deținuții pot participa la aceste activități. Legea impune anumite condiții: persoanele condamnate trebuie să fie clasificate în regim deschis, să nu se fi sustras de la executarea pedepsei, să mențină legături cu familia și să nu fie cercetate pentru alte infracțiuni. Selecția se face de către administrațiile penitenciarelor, în funcție de comportamentul deținuților și gradul de risc pe care îl prezintă.
Distribuția veniturilor obținute
Veniturile obținute din munca prestată nu sunt integral alocate deținuților. Sumele sunt încasate de administrația penitenciarului și distribuite conform legii: 40% din venit revine persoanei condamnate. Din această sumă, deținutul poate utiliza 90% pe durata detenției, iar 10% este consemnat la Trezoreria Statului, urmând a fi încasat la momentul punerii în libertate. Restul de 60% din venit revine administrației penitenciarului, ca venituri proprii, contabilizate și utilizate conform legislației financiare.
Concluzie
Activitățile lucrative desfășurate de deținuți nu doar că contribuie la economia României, dar facilitează și reintegrarea socială a acestora, răspunzând totodată nevoilor de forță de muncă din diverse sectoare.
